Dumnezeu lucrează în feluri diferite
Feluri diferite de întoarcere la Dumnezeu

John Gifford Bellett

© Beröa-Verlag, Online începând de la: 14.10.2019, Actualizat: 14.10.2019

Este foarte interesant şi folositor să se ţină seama de diferenţele caracteristice relatate în Evanghelii şi în Faptele Apostolilor cu privire la diferitele întoarceri la Dumnezeu, cum ar fi de exemplu aceea a lui Petru şi Levi în Luca 5; a lui Zacheu în Luca 19; a lui Nicodim şi a femeii samaritence în evanghelia după Ioan.

Lumina lui Dumnezeu a ajuns şi a pătruns sufletele în moduri foarte diferite, uneori blând şi treptat, altă dată cu putere şi repeziciune; la unii efectul ei a fost mai mult asupra inimii, la alţii a acţionat asupra conştiinţei sau înţelegerii. Dar întotdeauna a fost lucrarea lui Dumnezeu, care s-a arătat oricât de diferit ar fi fost materialul prelucrat de El sau oricât de diferit ar fi fost efectul ei.

Să ne gândim numai la capitolele 8, 9 şi 10 din cartea Faptele apostolilor. După cât se pare Dumnezeu a lucrat deja la inima famenului, înainte ca el să se întâlnească cu Filip – Tatăl era în momentul când să-l atragă la Fiul (Ioan 6.44). Şi deoarece inima famenului era foarte mişcată din cauza aceasta, este evident că el a uitat ordinea respectată de obicei în lume, atunci când l-a lăsat pe Filip să se urce în carul lui. El nu a aşteptat până când Filip i s-a prezentat, căci străinul nu era un străin pentru el, de îndată ce cuvintele lui au atins subiectul cel mai important pentru inima lui. El era un al doilea Zacheu, care a uitat poziţia lui şi a învins obstacolele, ca să ajungă la Isus.

Să-l privim pe Saul, care era plin de râvnă religioasă, de râvna unui inchizitor, şi apoi pe Corneliu cel evlavios, caritabil şi blând, care, în loc să prigonească pe alţii era mai degrabă înclinat să-i considere mai buni decât el.

Acestea erau materiale foarte diferite, şi de aceea au şi fost tratate diferit. La Pavel lucrarea s-a făcut în suflet cu vehemenţă specifică, la Corneliu însă prin gingăşia harului. Însă Corneliu avea nevoie de Isus tot aşa precum avea nevoie Saul. În niciunul şi pentru nici unul dintre ei nu era viaţă în ei înşişi, ci numai prin El.

Avem apoi temnicerul şi pe Lidia în Faptele apostolilor 16. Lidia se asemăna în felul ei evlavios, blând, mai mult cu Corneliu, şi Domnul i-a deschis inima într-un mod foarte blând. Temnicerul în felul lui părea să fie mai mult înrudit cu Saul. Cel puţin el a început să se exerseze în prigonirea „ucenicilor Domnului”, pe care Saul a practicat-o odinioară mult timp. El a învăţat această lucrare destul de bine şi în mod corespunzător a fost şi efectul luminii asupra lui în zdrobire şi distrugere. Un cutremur a însoţit deschiderea inimii lui tari şi îngrozitoare, în timp ce „susurul blând şi liniştit” a făcut lucrarea la Lidia.

Însă Lidia cea blândă, ca şi temnicerul brutal niciodată nu puteau fi mântuiţi fără Isus. Înainte ca Lidia să ajungă să-L cunoască pe Isus, Pavel a putut desigur s-o înveţe, însă nu putea să se închine împreună cu ea, cu toate că ea era o femeie evlavioasă (vezi Faptele apostolilor 16.13).

Ah, fie ca sufletele nemuritoare ale păcătoşilor să aibă mai mare valoare în ochii noştri şi fie ca mărturiile harului lui Dumnezeu şi puterea Duhului Sfânt, pe care le-am studiat, să fie de folos pentru inima şi mintea noastră.


Tradus de la: Gott wirkt auf verschiedene Weise
Titlul original: „Verschiedenerlei Bekehrungen“
din Halte fest, Editura Beröa-Verlag, 1958, pag. 127
cu aprobarea amabilă a editurii.

Traducere: Ion Simionescu

Mai multe articole din categoria Discipolat (38)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).