Comori în vase de lut
2 Corinteni 4.7-12

David R. Reid

© SoundWords, Online începând de la: 24.09.2018, Actualizat: 24.09.2018

Versete călăuzitoare: 2 Corinteni 4.7-12

2 Corinteni 4.7-12: Dar comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nespus de măreaţă să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi. Suntem întristaţi în toate felurile, dar nu la strâmtorare; nevăzând nici o ieşire, dar calea nu ne este cu totul închisă; persecutaţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu distruşi. Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să fie arătată în trupul nostru. Căci noi, care trăim, totdeauna suntem daţi la moarte din pricina lui Isus, pentru ca şi viaţa lui Isus să se arate în trupul nostru muritor. Astfel că în noi lucrează moartea, iar în voi viaţa.

În acest an vor fi schimbări în viaţa noastră. Aceasta nu este o prorocie banală a unui fursec chinezesc prezicător al viitorului, ci pur şi simplu aşa este în viaţă. Nimic în viaţa aceasta nu rămâne cum a fost. Noi toţi ne vom schimba în acest an într-un anumit sens. Întrebarea decisivă este, dacă noi ca creştini vom creşte.

2 Corinteni 4.7-12 ne spune unele lucruri importante despre creşterea creştină. Ce se spune acolo este atât încurajator cât şi neliniştitor. Ce încurajator este să şti că puterea pentru creştere în viaţa creştină nu ia naştere prin noi înşine, ci ea vine de la Dumnezeu (versetul 7). Şi această putere este cu adevărat prezentă în fiecare creştin, chiar dacă ea este pusă în astfel de recipiente, aşa cum eşti tu şi cum sunt eu. Totodată acest loc este neliniştitor, deoarece el este o lovitură împotriva mândriei noastre, care nu vrea să recunoască că noi nu suntem nimic altceva decât numai vase de lut! Şi nu numai aceasta, ci pare să fie aşa, că Dumnezeu permite intenţionat ca aceste vase să fie lovite (versetele 8-9) şi să se spargă (versetele 10-11). Te întrebi, dacă aceasta este creştere creştină. Da!, este. Vrem să privim mai îndeaproape acest loc din Scriptură.

Tema acestor versete este contrastul extrem dintre mesajul Evangheliei (vezi versetul 6) şi mesagerul Evangheliei. Mesajul copleşitor şi unic al Evangheliei în Hristos Isus este dus mai departe de mesageri slabi şi fragili. Punctul principal este acela, că Dumnezeu a hotărât intenţionat aşa, pentru ca să nu fie nici un fel de neînţelegeri cu privire la sursa acestei mari puteri transformatoare de viaţă a Evangheliei Domnului Isus Hristos. Acest aspect este ilustrat în versetul 7 prin contrastul dintre o comoară şi un vas de lut.

În timpul, în care a fost scrisă această epistolă, existau în această parte a pământului foarte multe vase de lut. Ele au fost folosite de exemplu ca recipiente pentru apă şi hrană. Uneori ele erau folosite şi pentru păstrarea obiectelor de valoare, cum ar fi de exemplu banii, bijuteriile sau chiar pergamentele (sulurile scrise de la Marea Moartă au fost găsite în astfel de urcioare de lut). Lămpile obişnuite din timpul acela erau de asemenea din vase de lut. Ele erau urcioare de lut ieftine sau vase umplute cu ulei de măsline şi un fitil plutitor. Toate aceste vase de lut puteau fi procurate tot aşa de uşor, precum se şi spărgeau. Cioburi ale unor astfel de vase se găsesc şi astăzi în ruinele din antichitate.

Contrastul dintre purtătorul şi conţinutul mesajului creştin este foarte bine ilustrat în felul acesta. Mesajul Evangheliei este deosebit de valoros, ca o comoară, o bijuterie sau ca lumina, dar este păstrat intenţionat în „vase de lut” omeneşti uzuale şi care arată obişnuit. Şi „vasele de lut” nu sunt supraoameni! Ei au nasuri şi eczeme care curg. Ei răcesc şi suferă de lipsă de memorie. Unii au ideea, că un creştin, care creşte, trebuie în fiecare zi să aibă succes mai mult decât majoritatea. Aceasta nu este nicidecum aşa. Cu toate că puterea Evangheliei este supranaturală, totuşi vestitorii ei (deci tu şi eu) intenţionat nu sunt supraoameni.

În versetele 8 şi 9, apostolul Pavel, scriitorul acestei epistole, arată că creştinul este nu numai un vas obişnuit, ci este chiar un vas care se sparge uşor. El aminteşte întâmplări din viaţa lui proprie, care pentru un om normal erau situaţii imposibile. Ieşirile din stările grele, de care el a avut parte, au avut loc foarte clar prin puterea lui Dumnezeu şi nu prin iscusinţa omului. În aceste două versete se folosesc patru perechi de afirmaţii, pentru ca să descrie pe de o parte sfărâmarea vaselor de lut şi pe de altă parte eliberarea minunată prin puterea lui Dumnezeu: „întristaţi în toate felurile”, „neavând nici o ieşire”, „persecutaţi” şi „trântiţi jos” se referă toate la „sfărâmarea” de care are parte un mesager al Evangheliei. Ţi se potriveşte una din aceste expresii? Cum a fost în timpul când te-ai simţit deprimat şi ai fost dezamăgit şi nu ştiai cum va fi în continuare („la strâmtorare, nevăzând nici o ieşire”)? Cum a fost, când ai vrut să duci Evanghelia la cineva şi ai recoltat numai batjocură („persecutat”, „trântit jos”)?

„Dar nu la strâmtoare”, „dar calea nu cu totul închisă”, „dar nu părăsit” şi „dar nu distruşi” se referă toate la eliberarea pe care o poate da Dumnezeu în situaţiile „imposibile”. Noi toţi ne putem aminti de situaţii în care Dumnezeu a intervenit şi a salvat situaţia. Îţi aminteşti cum Dumnezeu la timpul potrivit „întâmplător” te-a făcut atent asupra unui verset biblic? A fost o situaţie grea în viaţa ta, în care în mod deosebit ai devenit conştient de prezenţa lui Hristos? Nu au fost situaţii în care toate mijloacele naturale au eşuat şi spre uimirea ta ai văzut cum puterea lui Dumnezeu era la lucru într-un mod incredibil? Dumnezeu permite intenţionat ca vasele de lut să fie lovite, aşa că El poate să desfăşoare puterea Sa supranaturală în astfel de situaţii.

În versetele 10 şi 11 este accentuată în continuare intenţia lui Dumnezeu. Loviturile, cărora este expus un creştin, fac ca vasele de lut să se spargă, aşa că devin vizibile comorile ascunse în ele. Cu toate că frica de împrejurări, vrăjmăşia oamenilor şi atacurile lui satan sunt lovituri de moarte pentru vasele de lut omeneşti, naturale, urmarea acestora este că viaţa lui Isus devine vizibilă prin creştin. „Purtăm întotdeauna cu noi, în trupul nostru, omorârea lui Isus” şi „daţi la moarte din pricina lui Isus” înseamnă să ai parte într-o măsură mică de loviturile cărora a fost expus Domnul nostru în drumul Său pe pământ. Creştinul care vrea să ducă o viaţă în temere de Dumnezeu va avea parte într-un fel sau altul de ura lumii şi de atacurile lui satan (vezi Ioan 15.18 şi 1 Petru 5.8).

Când creştinul este expus acestor atacuri de moarte şi vasul de lut se sparge, atunci se vede viaţa dumnezeiască (pe care nimeni nu o poate distruge). Aceasta este o mărturie cu efecte depline pentru aceia care încă nu au această viaţă. Pavel vorbeşte în versetul 12 despre faptul că procesul de sfărâmare în viaţă s-a vărsat pentru corinteni în viaţa nouă în Hristos (Ioan 12.24). Crede cineva în Domnul Isus, deoarece El este văzut în viaţa ta – prin sfărâmarea vasului de lut?

În acest an Dumnezeu va permite să se continue procesul lovirii şi sfărâmării în viaţa ta. S-ar putea să fie schimbări în stilul tău de viaţă, priveşte-le ca o parte a creşterii creştine. În vasul tău de lut este o comoară, care trebuie să devină vizibilă pentru alţii.


Tradus de la: Schätze in irdenen Gefässen

Titlul original: „Schätze in irdenen Gefäßen“
din Folge mir nach, 1/1995, pag. 4–6
www.csv-verlag.de

Traducere: Ion Simionescu


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).