Versete călăuzitoare: Ioan 4.34-38
Ioan 4.34-38: Isus le-a spus: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui care M-a trimis și să sfârșesc lucrarea Lui. Nu spuneți voi că mai sunt patru luni și vine secerișul? Iată, Eu vă spun: Ridicați-vă ochii și priviți ogoarele, că sunt deja albe pentru seceriș. Secerătorul primește plată și adună rod spre viață eternă, pentru ca și semănătorul și secerătorul să se bucure împreună. Pentru că în aceasta este adevărat cuvântul: «Unul este semănătorul și altul secerătorul». Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu voi ați muncit; alții au muncit, și voi ați intrat în munca lor“.
Introducere
Un lanț nu poate fi folosit pentru a împinge, dar poate fi folosit pentru a trage. În acest sens, un lanț oferă o lecție ilustrativă puternică în ceea ce privește procesul prin care Dumnezeu atrage o persoană la Sine. Metoda lui Dumnezeu nu este de a forța un om să se supună și apoi de a-l constrânge cu baioneta scoasă să meargă la cruce. Nu! Metoda lui Dumnezeu este să atragă o persoană la El printr-un lanț de dragoste - o serie de evenimente și întâlniri interdependente, făurite în atelierul etern al lui Dumnezeu. Lanțurile pe care le face Dumnezeu pot forma niște modele neașteptate (lanțurile sunt flexibile, nu-i așa?) - dar toate duc la El, o verigă după alta.
Varietatea de verigi
Dumnezeu folosește o varietate de verigi în lanțurile dragostei Sale, dar cea mai des folosită verigă este „veriga-persoană”. Aproape întotdeauna, un creștin nou convertit, uitându-se înapoi pe lanț, va spune ceva de genul: „Băiatul acela, care vorbea mereu despre Isus, nu mi-l puteam uita. Cum să nu fi putut citi broșurica pe care mi-a dat-o? Și apoi a fost acea tânără, care era foarte îngrijorată că nu aveam un loc de muncă și a spus că se va ruga pentru asta, tocmai ea! Apoi, după ce am primit brusc acest loc de muncă, am întâlnit o altă tânără la cantină. Întotdeauna își pleca capul înainte de a mânca. Curiozitatea mea în legătură cu acest lucru a determinat-o să-mi spună (din Biblie, pe care părea să o fi scos de nicăieri!) ceea ce era, evident, cel mai interesant lucru din viața ei. Relația ei cu Isus Hristos era foarte evidentă! Și cum aș putea să-l uit vreodată pe băiatul care m-a luat cu mașina când am făcut autostopul de la școală săptămâna trecută? Cu siguranță că nu era un predicator cu o exprimare cizelată, căci se bâlbâia și se repeta mereu. Dar, pentru prima dată în viața mea, am început să înțeleg că Dumnezeu mă iubește și că Isus a venit pe pământ să moară pentru mine. Putea fi adevărat? Ceea ce m-a uimit cu adevărat a fost că același băiat bâlbâit a apărut două zile mai târziu și mi-a spus că încă trei persoane se rugau pentru mine! Nu m-am putut împotrivi la atâta dragoste! În acea noapte, singur fiind, mi-am dat viața lui Isus Hristos.”
Mărturia de mai sus nu este neobișnuită. Dimpotrivă, este destul de tipică, pentru că lui Dumnezeu Îi place foarte mult să folosească „verigi-persoane” în lanțurile Sale de dragoste, atunci când acestea sunt disponibile. În câte lanțuri ai fost folosit? Câte lanțuri sunt acolo afară, care te așteaptă ca „veriga-persoană”?
În Ioan 4.34-38, Domnul nostru ne învață cum putem fi verigi în lanțurile pe care El le formează. În acest pasaj din Scriptură Îl vedem pe Isus folosind un lan de grâu din Samaria pentru a-i învăța pe ucenicii Săi aceeași lecție pe care vrea să o învățăm și noi. Cu un gest al mâinii Sale întinse, El îndreaptă atenția celor doisprezece de la lanul de grâu de pe „câmpul” samaritenilor, care în acel moment putea fi văzut în depărtare venind spre El (Ioan 4.30). O femeie samariteancă devenise o verigă în lanțurile care îi atrăgeau pe acești oameni la Isus (Ioan 4.39). Verigile anterioare ale lanțului au implicat munca grea a profeților (Ioan 4.38). Acum era rândul ucenicilor să devină verigi de lanț. „Eu v-am trimis să secerați ceea ce nu voi ați muncit” (Ioan 4.38). Sarcina lor nu a fost să alcătuiască întregul lanț. Lecția câmpurilor era, că ei au fost trimiși să fie „o verigă în lanț”. Și noi suntem trimiși să fim verigi în lanț. Trebuie să învățăm lecțiile pe care Maestrul-Creator de lanțuri vrea să ne învețe.
Fii atent!
Prima lecție pentru a fi o verigă în lanț este: fii atent! Versetul 35 este o mustrare adresată nouă tuturor. „Ridicați-vă ochii și priviți ogoarele!” (Ioan 4.35). Isus ne poruncește să vedem oportunitățile care sunt clar în fața noastră! Suntem atât de des orbi din punct de vedere spiritual, deoarece interesele noastre sunt fizice, precum cele ale ucenicilor (Ioan 4.31-33). Trebuie să ne uităm la câmpuri, nu la noi înșine. Mâncatul în sala de mese nu ar trebui să fie doar un exercițiu zilnic pentru a ne hrăni, ci mai degrabă poate fi o oportunitate de a semăna și de a secera pe câmpul care se află în fața noastră.
Dumnezeu lucrează la multe lanțuri în jurul tău. Realmente, un capăt liber ar putea fi chiar lângă tine în acest moment! Ai putea avea privilegiul de a fi ultima verigă din lanțul dintre acea persoană și Domnul. Pe de altă parte, cuvântul pe care îl transmiți ar putea fi veriga potrivită acum pentru un lanț care va fi terminat anul viitor. Prin urmare, nu fii dezamăgit dacă acea persoană nu devine creștină credincioasă imediat. Nu uita: „Unul este semănătorul și altul secerătorul” (Ioan 4.37). Fiecare verigă a unui lanț este la fel de importantă. Întrebarea rămâne: Ești tu o verigă conștientă și disponibilă în acest lanț?
Începe!
O altă lecție pentru verigile din lanț este: Începe! Există o urgență în porunca Domnului nostru, căci „ogoarele sunt deja albe pentru seceriș” (Ioan 4.35). Rodul trebuie cules acum! Prea des spunem: „Au mai rămas patru luni și vine recolta”. – „După acest semestru greu, voi începe să-mi împărtășesc credința.” – „După ce eu însumi voi fi înțeles totul, voi fi gata să o exprim în cuvinte pe ogor.” Greșit! Ogoarele sunt coapte acum! (...) Domnul ne spune că sunt multe lanțuri pregătite pentru ultimele verigi. Să culegem roadele coapte înainte de a veni înghețul!
Primește cununi!
Un alt mesaj pentru verigile în lanț este: Primește cununi! Biblia vorbește despre răsplata pentru slujirea credincioasă și o ilustrează prin primirea de cununi. (Vezi 1. Corinteni 9.24,25.) Ideea de aici nu este aceea de a „aduna puncte” cu egoism în ceruri, ci de a trăi cu gândul la valorile veșnice. Există recompense atât pe acest pământ, cât și în ceruri pentru verigile credincioase din lanț, conform cu Ioan 4.36. Secerătorii, care au privilegiul de a fi veriga secerătoare în lanțul spre viața veșnică, primesc recompense chiar acum. Un milion de dolari nu se poate compara nici măcar cu bucuria copleșitoare de a conduce un om la Hristos! Dacă nu ai experimentat încă această răsplată, mergi pe câmp, acolo verigile lanțului se unesc între ele.
Făcând lucrarea lui Dumnezeu conform voinței Sale
Mai mult decât atât, există o „hrană” mai bună pe acest pământ decât să știm că facem lucrarea lui Dumnezeu, conform voinței Sale? (Vezi Ioan 4.34.) Și ne așteaptă și mai multă răsplată! Unele verigi credincioase ale lanțului nu au avut încă ocazia să vadă roadele muncii lor pe acest pământ, iar noi am cules recolta muncii lor (Ioan 4.38). Dar într-o zi semănătorul și secerătorul se vor bucura împreună (Ioan 4.36). Verigile credincioase de-a lungul lanțului vor sărbători împreună în ceruri! La câte sărbători vei fi invitat?!
Întrebare: Care verigă dintr-un lanț este cea mai importantă? Răspuns: Fiecare! Indiferent cât de lung este lanțul, unitatea neîntreruptă depinde de fiecare verigă. Poate că veriga ta de legătură ar putea fi doar viața ta, care se potrivește cu ceea ce scrie pe autocolantul de pe bara de protecție dar faptul că lași un tractat într-un magazin ar putea fi o verigă importantă. Pe de altă parte, veriga ta de legătură ar putea fi o rugăciune disciplinată și regulată pentru un profesor sau transmiterea în cuvinte a veștii bune despre Isus Hristos (chiar dacă nu vorbești cursiv și trebuie să cauți cuvinte!) unui student pe care s-ar putea să nu-l mai vezi după acest semestru. Să profităm de fiecare ocazie pentru a fi „o verigă în lanț”.
Tradus de la: Ein Glied in der Kette
Titlul original: „One Link in the Chain“
Sursa: www.growingchristians.org
Traducere: Ion Simionescu