Când slujba preoţească devine periculoasă …
Leviticul 10.1-5 - duşi afară din tabără în cămăşile lor

Henry Allen Ironside

© Beröa-Veralg, Online începând de la: 16.01.2019, Actualizat: 16.01.2019

Versete călăuzitoare: Leviticul 10.1-5

Leviticul 10.1-5: 1. Şi fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu şi-au luat fiecare cădelniţa şi au pus foc în ea şi au pus tămâie deasupra şi au adus înaintea Domnului foc străin, ceea ce nu le poruncise El. 2. Şi a ieşit foc dinaintea Domnului şi i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului. 3. Şi Moise a zis lui Aaron: „Aceasta este ceea ce a spus Domnul, zicând: «Voi fi sfinţit în cei care se apropie de Mine şi voi fi glorificat în faţa întregului popor»“. Şi Aaron a tăcut. 4. Şi Moise i-a chemat pe Mişael şi pe Elţafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, şi le-a zis: „Apropiaţi-vă, ridicaţi pe fraţii voştri dinaintea sfântului locaş, afară din tabără“. 5. Şi s-au apropiat şi i-au dus în cămăşile lor afară din tabără, aşa cum spusese Moise.

În această exprimare din Leviticul 10 este cuprinsă o seriozitate deosebită. Primul vers ne dă o relatare scurtă, dar precisă despre o greşeală a preoţimii din prima zi a exercitării slujbei lor.

Următoarele patru versete descriu judecata divină care a urmat, şi în versetul al cincilea citim: „Şi s-au apropiat [Mişael şi Elţafan] şi i-au dus în cămăşile lor afară din tabără.” Ce privelişte pentru poporul Israel! Numai scurt timp înainte a fost adunat la intrarea cortului întâlnirii, prin porunca dată de Domnul lui Moise (Leviticul 8). Atunci erau spectatori tăcuţi şi fără îndoială plini de reverenţă, când Moise a spălat cu apă pe Aaron şi pe fiii săi. După aceea, după îmbrăcarea deosebită şi ungerea marelui preot, erau martori cum Moise a apropiat pe fiii lui Aaron. El „i-a îmbrăcat cu cămăşile şi i-a încins cu brâiele şi le-a legat tichiile, cum poruncise Domnul lui Moise” (Leviticul 8.13). „Cămăşile” şi celelalte haine „pentru glorie şi podoabă” (Exodul 28.40) îi caracteriza ca aceia, despre care era spus: „preoţia să fie a lor, ca o rânduială pentru totdeauna” (Exodul 29.9).

O dată preot – pentru totdeauna preot, aceasta era valabil pentru fiecare din ei, la fel cum astăzi este valabil pentru fiecare creştin. Însă acest adevăr, oricât de binecuvântat este el, nu poate încuviinţa nici nepăsarea şi nici îndărătnicia în legătură cu lucrurile sfinte ale Domnului. Şi preoţii lui Dumnezeu stăteau sub judecata guvernării lui Dumnezeu, atunci când făceau „ceea ce El nu le-a poruncit”, şi ei au fost duşi „în cămăşile lor” afară din tabără. Cât de mult trebuie să fi vorbit inimilor israeliţilor în acea zi priveliştea acestor cadavre îmbrăcate în haine preoţeşti! S-a confirmat exprimarea: „Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt.”

Păcatul lui Nadab şi Abihu a constat în aducerea de foc străin, aceasta înseamnă că ei au pus în vasele lor de tămâiere al foc, decât focul care ardea pe altarul din faţă şi care era aprins de Domnul (Leviticul 9.24). Cu alte cuvinte, era o încercare de închinare, care nu era întemeiată pe judecata altarului, o imagine a lucrării de la cruce. În exterior putea să apară ca şi aducerea jertfei fraţilor lor Eleazar şi Itamar, era însă lucrarea cărnii şi ea trebuia judecată.

Despre credincioşi se spune acum: „Şi voi înşivă, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi o casă spirituală, o preoţie sfântă, ca să aduceţi jertfe spirituale bine primite lui Dumnezeu prin Isus Hristos” (1 Petru 2.5). Să fim atenţi, ca drumurile noastre să corespundă hainelor albe ale preoţilor. Dacă ne caracterizează superficialitatea şi indiferenţa, putem fi siguri că faptul de a fi preoţi va mări ruşinea noastră. Ea nu va împiedica, să fim mustraţi de Dumnezeu, de Sfântul. Cât de trist este totuşi să vezi oameni, care sunt aşa de minunat de privilegiaţi, dar care prin activitatea cărnii, în ceea ce priveşte mărturia lor, se aseamănă cu aceia care odinioară au fost duşi din cortul întâlnirii din vremea aceea în afara taberei „în cămăşile lor”.


Tradus de la: Wenn Priesterdienst gefährlich wird

Titlul original: „In ihren Röcken hinweggetragen“
din periodicul lunar Halte fest, 1980, pag. 302
cu aprobarea amabilă a editurii Beröa-Verlag, Zürich

Traducere: Ion Simionescu

Mai multe articole din categoria Adunarea/Biserica (54)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).