Vindecarea lui Naaman (3)
„Botezul” lui Naaman în Iordan

Hugo Bouter

© Hugo Bouter, Online începând de la: 26.10.2018, Actualizat: 26.10.2018

Versete călăuzitoare: 2 Împăraţi 5.10-14

2 Împăraţi 5.10-14: Şi Elisei a trimis la el un sol, zicând: „Mergi şi scaldă-te de şapte ori în Iordan, şi carnea ta îşi va reveni şi vei fi curat“. Şi Naaman s-a mâniat şi a plecat şi a spus: „Iată, eu ziceam: Va ieşi negreşit la mine şi va sta în picioare şi va chema Numele Domnului Dumnezeului său şi îşi va legăna mâna asupra locului şi va vindeca pe cel lepros. Nu sunt Abana şi Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele lui Israel? Nu aş putea să mă spăl în ele şi să fiu curat?“ Şi s-a întors şi a plecat cu mânie. Şi slujitorii săi s-au apropiat şi i-au vorbit şi au zis: „Părinte, dacă ţi-ar fi zis profetul să faci vreun lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu cât mai mult când îţi spune: «Scaldă-te şi fii curat»?“ Şi a coborât şi s-a scufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu. Şi carnea lui s-a făcut din nou cum este carnea unui copil mic, şi el a fost curat.

Acum vedem cum Naaman se smereşte şi se scufundă de şapte ori în Iordan. Însă el nu a rămas în „mormântul apei”, ci a ieşit afară ca om nou. Acesta este un exemplu strălucitor pentru noi creştinii, care am avut parte de o înnoire deplină, atunci când am îmbrăcat omul nou.

Mergi şi scaldă-te în Iordan

Elisei nu a văzut nici o necesitate să vorbească personal cu Naaman. El avea părerile lui înţelepte să acţioneze astfel, aşa cum a devenit repede clar. Naaman a trebuit să înveţe să se smerească. Mândria lui trebuia frântă. De aceea profetul nu a venit din casă, ci a trimis simplu un mesager la el cu porunca: „Mergi şi scaldă-te de şapte ori în Iordan” (2 Împăraţi 5.10a). Totodată a adăugat o făgăduinţă clară: „(…) şi carnea ta îşi va reveni şi vei fi curat” (versetul 10b). În cele din urmă este una din cele mai îngrozitoare urmări ale leprei, că, carnea bolnavă este mistuită.

Însă marelui comandant al armatei siriene nu i-a plăcut porunca. Naaman a privit această ştire a profetului ca înjosire personală. El s-a aşteptat la un cu totul alt tratament, un ritual complicat, aşa cum probabil el îl cunoştea de la magicienii păgâni din ţara lui (2 Împăraţi 5.11). Nu era el demn de un tratament plin de onoare? Căci el nu era un oarecine. Căci el era capabil să-l răsplătească cum se cuvine pe Elisei pentru slujba lui, sau nu?

Ce poruncă: „Mergi şi scaldă-te de şapte ori în Iordan!” Ce umilire! Nu erau mai bune râurile limpezi şi curate din Damasc, Abana şi Parpar, decât Iordanul îngust şi noroios? Nu putea el să se scalde acasă? Acest mijloc de vindecare ar fi putut Naaman însuşi să şi-l imagineze (2 Împăraţi 5.12). Oricum ar fi, el nu voia să renunţe nici la dumnezeii şi nici la râurile Damascului. Abia mai târziu va recunoaşte, că pe pământ nu este nici un alt dumnezeu decât numai Dumnezeul lui Israel (2 Împăraţi 5.15).

Naaman era mânios şi s-a simţit profund lezat. Se putea auzi comanda lui dată conducătorilor carelor: Daţi bice! Porniţi înapoi spre acasă! Trebuie să fi fost o procesiune liniştită, care a pornit spre nord şi cobora de pe munţii Samariei. Probabil a avut loc pe un loc de odihnă nu departe de Iordan, că slujitorii lui Naaman au avut îndrăzneala să se adreseze stăpânului lor (2 Împăraţi 5.13). Ei au făcut-o cu mult tact şi respectul cuvenit. Ei au onorat pe stăpânul lor ca tată al lor. Fără să fie întrebaţi, au dat sfat, însă sfatul era foarte lucid şi înţelept. Dacă Naaman ar fi fost împuternicit să facă ceva mai greu, nu ar fi făcut el? Nu ar fi folosit el orice posibilitate, ca să devină sănătos? Dar acum profetul a dat o poruncă aşa de simplă: „Mergi şi scaldă-te, şi vei fi curat.” De ce să nu asculte de aceste cuvinte simple ale omului lui Dumnezeu?

Viaţă nouă în Hristos

Era în favoarea lui Naaman, ca să asculte de cuvintele slujitorilor lui. El nu a mai stat pe gânduri: „Şi a coborât şi s-a scufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu” (2 Împăraţi 5.14a). Trebuie să fi fost foarte greu pentru el să se smerească aşa de mult înaintea subordonaţilor lui. El trebuia să coboare din carul lui înalt, să se dezbrace şi să se scufunde în Iordan. Dar a făcut-o; nu a mai rămas nimic din mândria lui şi din nobleţea lui. În afară de aceasta, el a făcut-o nu numai să fie pe placul slujitorilor lui. El nu numai a ascultat de ei, ci el a ascultat de cuvântul omului lui Dumnezeu, aşa cum spune versetul nostru. El a ascultat de Dumnezeu.

Aceasta este o ilustrare frumoasă a drumului răscumpărării. Noi trebuie să devenim conştienţi înaintea lui Dumnezeu de starea noastră decăzută, de natura noastră păcătoasă, de starea noastră nevindecabilă. Noi trebuie să ne smerim înaintea Lui şi să coborâm de pe „carul înalt” al mândriei noastre naturale şi al sentimentului valorii proprii. Noi trebuie să urmăm drumul pe care El ni-l arată în Cuvântul Său. Mijlocul divin este, că noi ne mărturisim păcatele, ne dezbrăcăm de omul vechi şi coborâm în râul morţii. Cu alte cuvinte, prin credinţă noi trebuie să ne facem una cu Hristos, care a murit pentru păcatele noastre. Nu este o altă posibilitate să devii salvat şi curăţit, să primeşti viaţă nouă. „Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”, spune Domnul Isus (Ioan 14.6).

Naaman a fost ascultător şi s-a scufundat de şapte ori în Iordan. Numele Iordan înseamnă „cel care curge în jos”. Râul izvorăşte între Liban şi muntele Hermon, şi se varsă în Marea Moartă, care este mult sub nivelul mării. Acesta este un tablou minunat despre moartea lui Hristos, pentru care El a coborât din înălţimea cerului şi s-a făcut pe Sine nimic. El S-a smerit şi a fost ascultător până în moarte. Numărul şapte vorbeşte despre desăvârşire. Naaman trebuia să se scufunde de şapte ori în Iordan. El trebuia să se scufunde complet. Nimic din omul vechi nu putea rămâne. Aşa suntem noi credincioşii îngropaţi cu Hristos prin botezul pe moartea Sa. Am fost făcuţi una cu El în asemănarea morţii Sale (Romani 6.4,5).

Dar Naaman nu a rămas în „mormântul apei”. Total schimbat s-a ridicat din apă: „Şi carnea lui s-a făcut din nou cum este carnea unui copil mic, şi el a fost curat” (2 Împăraţi 5.14b). Aceasta este o imagine despre viaţa nouă, pe care noi am primit-o ca şi creştini credincioşi. Noi nu numai am murit cu Hristos, ci şi am înviat cu El la o viaţă nouă.

O binecuvântare înşeptită

Această parte a textului (versetul 14b) aruncă lumină asupra unor adevăruri ale Noului Testament. Mai mult sau mai puţin la întâmplare am ajuns la şapte puncte. „Botezul” lui Naaman în Iordan ilustrează că:

  1. noi am fost curăţiţi de păcatele şi de nedreptăţile care erau asupra noastră şi care ne murdăreau în ochii unui Dumnezeu sfânt (Ioan 13.10; Evrei 10.22; 1 Petru 1.22);

  2. noi am fost eliberaţi de puterea păcatului, care ne-a ruinat şi care se răspândea ascuns în viaţa noastră (Romani 8.2);

  3. noi am fost născuţi din nou (Ioan 3.3,5);

  4. am fost făcuţi vii împreună cu Hristos (Efeseni 2.5; Coloseni 2.13);

  5. dacă cineva este în Hristos, el este o făptură nouă; ce este vechi a trecut (2 Corinteni 5.17; Tit 3.5);

  6. noi ne-am dezbrăcat de omul vechi şi ne-am îmbrăcat cu omul nou (Galateni 3.27; Efeseni 4.22-24; Coloseni 3.9,10);

  7. începând de acum noi umblăm în noul vieţii (Romani 6.4).

Aici se arată de asemenea, că Sfânta Scriptură vorbeşte despre curăţire şi nicidecum de vindecarea leprosului. Păcatul ne face la fel de necuraţi înaintea lui Dumnezeu, care este prea curat, ca să vadă păcatul. Făgăduinţa profetului era: „… şi vei fi curat” (versetul 10b). În concordanţă cu aceasta citim aici: „(…) şi el a fost curat” (versetul 14b). Noi, ca ucenici ai lui Hristos, suntem „în totul curaţi” (Ioan 13.10).

Întrebări

(1) Eşti tu dispus să te smereşti înaintea lui Dumnezeu?

(2) Te-ai făcut tu una prin credinţă cu Hristos în moartea şi în învierea Sa, şi ai exprimat tu aceasta prin botez?

(3) Umbli tu în noul vieţii?

Partea anterioară Partea următoare


Tradus de la: Die Heilung Naamans
Lektionen aus 2 Könige 5, 2004

Traducere: Ion Simionescu

Mai multe articole din categoria Comentarii (162)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).