În Paradis
Studii biblice referitoare la grădina Eden şi Paradisul lui Dumnezeu

Hugo Bouter

© SoundWords/HugoBouter, Online începând de la: 26.10.2018, Actualizat: 26.10.2018

Adam şi Eva au fost alungaţi odinioară din Paradis, unde au fost aşezaţi pe pământ. Un înger cu o sabie învăpăiată baricada pentru totdeauna intrarea în grădină; pentru omul căzut în păcat nu mai era nici o posibilitate de reîntoarcere. Cu toate acestea Dumnezeu a dat ceva mai bun, căci ascultarea lui Hristos are urmări mult mai mari decât neascultarea lui Adam. Lucrarea înfăptuită de Hristos la crucea de pe Golgota deschide intrarea într-un alt Paradis, nou, ceresc: Paradisul lui Dumnezeu în cer! În Noul Testament este vorba numai de trei ori despre acest loc al fericirii. Sunt însă lucruri foarte importante, care ne sunt relatate despre el. Bogăţia de nepătruns a Persoanei şi lucrării lui Hristos sunt prezentate foarte clar prin acestea:
1. În primul rând, credincioşii morţi sunt acolo în prezenţa directă a Domnului şi Mântuitorului lor. Ei sunt cu Hristos în Paradis, aşa cum El a făgăduit aceasta deja tâlharului care a crezut în El: „Astăzi vei fi cu Mine în Paradis” (Luca 23.43). De aceea apostolul Pavel spune, că el doreşte „să plece şi să fie împreună cu Hristos, pentru că este mult mai bine” (Filipeni 1.23). Hristos este acolo marele punct central al acelora care Îi aparţin; El este Cel care umple totul în toate (Efeseni 1.23).
2. În al doilea rând, cei care au adormit în Hristos sunt acolo şi în cerul al treilea, acesta este cerul cerurilor, locuinţa lui Dumnezeu (2 Corinteni 12.2-5). Ei se află în prezenţa directă a lui Dumnezeu şi aud cuvinte cereşti, care nu se pot spune, pe care un om de pe pământ nu are voie să le vorbească. Pavel vorbeşte aici tainic despre sine ca „un om în Hristos”, însă aceasta nu este fără motiv. Hristos este acolo, dar în principiu este şi locul tuturor acelora care sunt uniţi cu El ca ultimul Adam.
3. În al treilea rând, acest Paradis ceresc este conform cu Apocalipsa 2.7 Paradisul „lui Dumnezeu”. El nu poate pieri, ca Paradisul pământesc, din cauza oamenilor. El poartă pecetea desăvârşirii divine şi a lipsei păcatului şi a morţii. De aceea aici lipseşte şi pomul cunoştinţei binelui şi răului, din cauza căruia avem o conştiinţă care ne acuză. Este vorba numai despre pomul vieţii, care fără îndoială este o imagine despre Hristos ca început şi susţinător al vieţii noi, al omului nou, al creaţiei noi.
De aceea noi avem dreptul, imitând pe marele apostol al naţiunilor, să vestim bogăţia de nepătruns a lui Hristos şi să facem cunoscut înţelepciunea nespus de mare a lui Dumnezeu, Creatorul tuturor lucrurilor (Efeseni 3.8-10). El a descuiat din nou Paradisul pentru noi şi ne-a deschis intrarea la Hristos, ca adevăratul „pom al vieţii”.

Conținutul acestei serii de articole

Mai multe articole din categoria Comentarii (154)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).