Zece diferenţe între slujba de Preot şi slujba de Mijlocitor a lui Hristos

Stanley Bruce Anstey

© SoundWords, Online începând de la: 05.10.2020, Actualizat: 05.10.2020

Versete călăuzitoare: Evrei 4.15,16 (15) Pentru că nu avem un mare preot care să nu aibă parte cu noi în slăbiciunile noastre, ci unul ispitit în toate în acelaşi fel, în afară de păcat. (16) Să ne apropiem deci cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har, pentru ajutor la timpul potrivit.“; 1Ioan 2.1,2 (1) Copilaşii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi; şi, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel drept; (2) şi El este ispăşire pentru păcatele noastre; dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi.“

 Slujba Lui de Preot  Slujba Lui de Mijlocitor
Slujba Lui de Preot serveşte la păzirea credinciosului de eşec (Evrei 7.25 „De aceea şi poate să mântuiască până la desăvârşire pe aceia care se apropie de Dumnezeu prin El, trăind pururea ca să mijlocească pentru ei.“). Mijlocirea Lui constă în restabilirea credinciosului când a ratat (Luca 22.61 „Şi Domnul, întorcându-Se, a privit la Petru. Şi Petru şi-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: „Mai înainte de a cânta cocoşul, Mă vei tăgădui de trei ori“.“).
Slujba Lui de Preot este pentru timpul de nevoie, de lipsă (ispitele şi slăbiciunile noastre) (Evrei 4.15,16 (15) Pentru că nu avem un mare preot care să nu aibă parte cu noi în slăbiciunile noastre, ci unul ispitit în toate în acelaşi fel, în afară de păcat. (16) Să ne apropiem deci cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har, pentru ajutor la timpul potrivit.“). Slujba Lui de Mijlocitor este pentru timpul de eşec şi păcat (1 Ioan .1,2).
Mijlocirea Lui ca Preot serveşte ca noi să ne comportăm corect (Luca 22.32 „Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu slăbească credinţa ta; şi tu, când te vei întoarce, să-i întăreşti pe fraţii tăi“.“). Mijlocirea Lui ca Mijlocitor începe când credinciosul nu se comportă bine (păcate) (1Ioan 2.1,2 (1) Copilaşii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi; şi, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel drept; (2) şi El este ispăşire pentru păcatele noastre; dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi.“).
El este Preot la Dumnezeu (Evrei 2.17; 7.25 (2:17) De aceea, trebuia în toate să fie făcut asemenea fraţilor Săi, ca să fie un mare preot milos şi credincios în cele privitoare la Dumnezeu, spre a face ispăşire pentru păcatele poporului;“ „(7:25) De aceea şi poate să mântuiască până la desăvârşire pe aceia care se apropie de Dumnezeu prin El, trăind pururea ca să mijlocească pentru ei.“). El este Mijlocitor la Tatăl. Când păcatul pătrunde în viaţa credinciosului, relaţia lui cu Dumnezeu ca „Tată” continuă să existe. Aceasta arată că credinciosul nu-şi pierde relaţia lui cu Dumnezeu ca şi copil al Lui. Nici o putere a răului nu poate anula sau întrerupe această legătură; ea este o chestiune stabilă şi veşnică. Dar cel mai mic păcat poate întrerupe şi va întrerupe părtăşia credinciosului cu Tatăl şi cu Fiul (1Ioan 2.1,2 (1) Copilaşii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi; şi, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel drept; (2) şi El este ispăşire pentru păcatele noastre; dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi.“).
Ca Preot El simte cu noi în slăbiciunile noastre (Evrei 2.17,18; 4.14,16 (2:17) De aceea, trebuia în toate să fie făcut asemenea fraţilor Săi, ca să fie un mare preot milos şi credincios în cele privitoare la Dumnezeu, spre a face ispăşire pentru păcatele poporului; (2:18) pentru că, în ceea ce El Însuşi a suferit, fiind ispitit, poate să-i ajute pe cei ispitiţi.“ „(4:14) Având deci un mare preot însemnat, care a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea noastră.“ „(4:16) Să ne apropiem deci cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har, pentru ajutor la timpul potrivit.“). Ca Mijlocitor El nu are milă cu păcatele noastre. El este întristat din cauza aceasta (Luca 22.61 „Şi Domnul, întorcându-Se, a privit la Petru. Şi Petru şi-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: „Mai înainte de a cânta cocoşul, Mă vei tăgădui de trei ori“.“).
Ca Preot viaţa Lui este acolo sus, care păzeşte pe credincios să nu cadă în păcat (Romani 5.10 „Pentru că, dacă, fiind vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu atât mai mult, fiind împăcaţi, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui.“; Evrei 7.25 „De aceea şi poate să mântuiască până la desăvârşire pe aceia care se apropie de Dumnezeu prin El, trăind pururea ca să mijlocească pentru ei.“). Pe baza morţii Sale El ca Mijlocitor intervine pentru credinciosul care ratează, deoarece răscumpărarea a fost făcută odată pentru totdeauna (1Ioan 2.1,2 (1) Copilaşii mei, acestea vi le scriu, ca să nu păcătuiţi; şi, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel drept; (2) şi El este ispăşire pentru păcatele noastre; dar nu numai pentru ale noastre, ci şi pentru ale lumii întregi.“).
În legătură cu preoţia Lui, în slujba Lui este numit „credincios şi milos” (Evrei 2.17). În legătură cu slujba Lui ca Mijlocitor El este „credincios şi drept”. Aceasta este din cauză că funcţia de mijlocitor se bazează pe lucrarea terminată a lui Hristos la cruce (ispăşirea). Dumnezeu este „credincios şi drept” (1Ioan 1.9).
Ca Mare Preot El face mijlocire pentru noi, şi slujba aceasta este permanentă – „El trăieşte pururi ca să mijlocească pentru noi” (Evrei 7.25). Slujba Lui ca Mijlocitor El o face numai din când în când. Slujba aceasta nu este continuă ci este numai atunci când credinciosul a eşuat (ratat). Ea începe când credinciosul a păcătuit, şi nu când credinciosul s-a căit de păcatul lui şi l-a mărturisit (1Ioan 1.9; 2.12 (1:9) Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate.“ „(2:12) Vă scriu, copilaşilor, pentru că păcatele vă sunt iertate pentru Numele Lui.“).
Credinciosul merge la El în timpuri de ispitire şi încercare ca la Marele Preot al lui, ca să găsească ajutor (Evrei 7.25 „De aceea şi poate să mântuiască până la desăvârşire pe aceia care se apropie de Dumnezeu prin El, trăind pururea ca să mijlocească pentru ei.“). Credinciosul nu va merge de la sine la El în timpul de păcat şi eşec. Dacă am fi lăsaţi în seama noastră, noi niciodată nu ne-am întoarce la El, căci atunci când credinciosul păcătuieşte, el nu se poate restabili singur. Fără lucrarea lui Hristos ca Mijlocitor, credinciosul care a păcătuit niciodată nu se va căi şi nu va veni la El. El este o creatură dependentă; el nu se poate salva singur şi nu se poate proteja singur, şi când păcatul a devenit activ, el nu se poate restabili. Rezultatul mijlocirii lui Hristos îl conduce pe credinciosul care păcătuieşte la căinţă şi la mărturisirea păcatului lui, ceea ce îl va restabili. Când Domnul restabileşte sufletele noastre, El nu vine la noi, ci El merge la Tatăl din cauza stării noastre, şi Duhul Sfânt vine la conştiinţa noastră şi ne aminteşte de dragostea lui Hristos şi de Cuvântul lui Dumnezeu (Luca 22.61 „Şi Domnul, întorcându-Se, a privit la Petru. Şi Petru şi-a amintit cuvântul Domnului, cum îi spusese: „Mai înainte de a cânta cocoşul, Mă vei tăgădui de trei ori“.“; Ioan 13.4,5: „apa”). Rezultatul este, că credinciosul se întoarce şi mărturiseşte păcatul lui şi prin aceasta devine restabilit. Abia după aceea el savurează din nou părtăşia cu Tatăl şi cu Fiul (1Ioan 1.9 „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate.“).
Deoarece Hristos exercită slujba ca Mare Preot, credinciosul merge cu îndrăzneală la tronul harului, ca să primească îndurare şi să găsească har pentru ajutor la timpul potrivit (Evrei 4.16 „Să ne apropiem deci cu îndrăzneală de tronul harului, ca să primim îndurare şi să găsim har, pentru ajutor la timpul potrivit.“). Deoarece Hristos exercită slujba de Mijlocitor, credinciosul se căieşte şi vine smerit la Tatăl, ca să mărturisească păcatul lui, şi în felul acesta devine restabilit (1Ioan 1.9 „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nedreptate.“).

 


Tradus de la: Zehn Unterschiede zwischen dem Priesterdienst-und-dem Sachwalterdienst Christi

Originalul în limba engleză: „Ten Differences Between Priesthood and Advocacy“
din Backsliding and Restoration, Christian Truth Publishing

Traducere: Ion Simionescu


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).

Bibeltexte im Artikel anzeigen