De unde a primit Cain soţia?

Josh McDowell

© CLV, Online începând de la: 23.04.2019, Actualizat: 23.04.2019

Întrebare

Una din întrebările puse deseori atât de creştini credincioşi cât şi de necredincioşi este, de unde a primit Cain soţia. Această întrebare include o alta mai mare: Ce populaţie exista în timpul când Cain a construit cetatea sa, şi ce este cu incestul?

Răspuns

Conform cărţii Geneza Cain a ucis la un moment dat în viaţa sa pe fratele lui mai tânăr Abel (Geneza 4.8). Ca pedeapsă pentru această crimă, Dumnezeu l-a alungat pe Cain din locul lui natal şi din prezenţa Domnului. Biblia relatează şi despre frica lui Cain, că alţii ar putea să-l răzbune pe Abel, omorându-l (Geneza 4.14), că la un moment dat Cain a primit o soţie (Geneza 4.17) şi că el a construit o cetate (Geneza 4.17).

O teorie, care a fost expusă ca să explice prezenţa unui număr suficient de mare de oameni, stă în contradicţie directă cu Scriptura şi postulează o rasă „pre-adamică”, care trăia în vecinătatea grădinii Eden şi de unde Cain a putut să-şi ia o soţie. Însă aceasta nu este o rezolvare trainică, căci Scriptura învaţă categoric că Adam era primul om (1 Corinteni 15.45) şi soţia lui, Eva, era „mama tuturor celor vii” (Geneza 3.20).

Geneza 5.4 ne spune că Adam a avut fii şi fiice. La început a trebuit ca fiii şi fiicele lui Adam să se căsătorească între ei, ca să populeze pământul. Cain s-a căsătorit probabil cu sora lui sau nepoata lui sau strănepoata lui.

Dacă se are ca premisă exactitatea relatării din cartea Geneza şi se ţine seama de durata de viaţă numită (în medie în jur de 900 de ani), putea să se dezvolte foarte repede un număr mare de populaţie. Conform presupunerilor conservative referitoare la mărimea familiei şi durata medie de viaţă ar putea ca în timpul când a murit Cain să fi trăit mai multe milioane de oameni. În afară de aceasta, Scriptura nu spune niciunde la ce vârstă Cain a ucis pe fratele lui, când s-a căsătorit sau când a construit cetatea lui. Înainte ca aceste evenimente să aibă loc ar putea să fi trecut mai multe sute de ani, aşa că exista o populaţie apreciabilă ca număr, ca să construiască o cetate.

Toate acestea dau naştere la întrebarea suplimentară referitoare la incest. Dacă incestul era interzis prin Scriptură conform legii mozaice, cum să explicăm toate aceste căsătorii între fraţi şi surori? Deoarece Adam şi Eva au fost creaţi direct de Dumnezeu şi desăvârşiţi, se poate presupune că genele lor erau desăvârşite.

Când prin căderea în păcat a venit păcatul în lume şi prin aceasta a adus cu sine moartea, boala şi distrugerea, pool-ul genetic s-a stricat tot mai mult. La început nu a luat naştere nici o pagubă prin căsătoria între frate şi soră, şi dacă păcatul nu ar fi venit în lume, probabil niciodată nu s-ar fi produs vreo pagubă. Însă pe parcursul generaţiilor, boala, împrejurările şi păcatul şi-au pus amprenta pe pool-ul genetic, producând mutaţii şi gene nedesăvârşite. Incestul era interzis în timpul lui Moise dintr-un punct de vedere biologic, deoarece era acum periculos şi dădea naştere la urmaşi diformi, debili mintali sau sub alte forme nedesăvârşiţi.

În afară de aceasta, la problema biologică, care ia naştere prin incest, este şi o problemă etică. Dumnezeu a interzis incestul din motive morale, şi aceasta este mai critic decât aspectul biologic (Leviticul 20.11 şi versetele următoare). Incestul despică structura socială şi morală a familiei. Familia este singura instituţie din lume voită de Dumnezeu, alături de Biserică. Este greu de presupus ce se petrecea la formarea iniţială a familiei în timpul lui Cain prin căsătorirea copiilor aceleiaşi familii între ei. Nu putem fi siguri cât de extins era incestul. Un lucru este sigur: după ce s-a stabilizat structura familiei aşa cum a vrut Dumnezeu, incestul era păcat.


Tradus de la: Woher bekam Kain seine Frau?

Din cartea Das kann ich nicht glauben!, 1997, pag. 110–112
www.clv.de

Traducere:Ion Simionescu

Mai multe articole ale autorului Josh McDowell (1)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).