Stil de viaţă creştin?
Există câteva date despre Hillsong Church care pot fi utile pentru o clasificare corectă. În timp ce Hillsong Church este mai puțin preocupată de aspectele doctrinare ale Bibliei, cel puțin în ceea ce privește prezentarea exterioară, există cu siguranță aspecte utile în predici care pot fi utile pentru o viață de creștin (și chiar și pentru un necreștin). Cititorul exersat al Bibliei va observa totuși imediat una sau alta absurditate; alții pot fi induşi în eroare prin preluarea unor idei nesănătoase.
Necreștinului i se prezintă într-adevăr un stil de viață creștin ca fiind demn de a fi urmărit, dar nu și modul în care el va găsi și puterea de a duce un astfel de stil de viață, și anume doar printr-o convertire temeinică, prin care a ajuns să termine cu sine însuşi și cu toate luptele proprii și a recunoscut că din omul firesc nu iese nimic care să Îl slăvească în vreun fel pe Dumnezeu. Cineva nu este creștin dacă trăiește un stil de viață creștin, ci atunci când s-a întors la Hristos prin credință, pocăință și convertire. Este un mare pericol să prezentăm unui necreștin un stil de viață pe care să îl imite fără a avea o viață nouă, adevărată. Probabil că Wilhelm Busch a fost cel care a spus odată următoarele: Ceea ce nu este negru este negricios, şi ceea ce nu este alb este albicios, iar ceea ce nu este creștin este creștinesc. – Ne facem vinovaţi dacă îi inducem pe oameni în eroare, făcându-i să creadă că sunt creștini născuți din nou, dar nu sunt.
Apostolul Pavel a scris copilului său spiritual, Timotei:
- 2. Timotei 4.3-5: Va fi un timp când nu vor suporta învăţătura sănătoasă, ci, dorind să-şi desfăteze urechile, îşi vor strânge o mulţime de învăţători după poftele lor; şi îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor abate spre basme. Dar tu, fii treaz în toate, suferă răul, fă lucrare de evanghelist, împlineşte-ţi deplin slujba.
În 2. Timotei 3.1, apostolul vorbește despre „zilele de pe urmă”. Oricare ar fi aceste zile din urmă, noi trăim deja la aproape 2000 de ani după acest mesaj și, prin urmare, avem cu siguranță dreptul de a aplica aceste versete și în timpul nostru. Nu vrem să exagerăm cu aceste versete, dar ni se pare că unele elemente sunt foarte clar aplicabile. Și chiar ne întrebăm la ce ar trebui să se aplice aceste versete, dacă nu la mișcări de acest gen.
A nu suporta învăţătura sănătoasă
Citim aici despre doctrina sănătoasă care nu mai poate fi suportată. Am văzut mai sus caracterul unilateral al prezentării conținutului creștin - se are impresia că anumite aspecte ale învățăturii biblice pur și simplu nu pot fi suportate; fie se tace în această privință, fie se acționează în mod deliberat împotriva învățăturii Noului Testament (vezi modul de a acționa în legătură cu bărbatul și femeia în biserică sau faptul de a nu numi pe nume pocăința, convertirea, păcatul, ascultarea, iadul).
După poftele lor
Apoi se spune: „după poftele lor”. În alte locuri, cuvântul „pofta” este tradus și prin „dorință, plăcere, dor”, ceea ce înseamnă că nu este vorba doar de pofte reprobabile din punct de vedere moral (compară cu 1. Tesaloniceni 2.17; Filipeni 1.23; Luca 22.15). Așadar, este vorba despre învățături care îl satisfac pe om în adâncul ființei sale cele mai profunde, este vorba despre satisfacerea propriilor sale dorințe, iar acestea se află adesea în prim-planul predicilor sau, de asemenea, în interpretarea muzicii Worship a Hillsong Church. Nu este vorba doar de pofte rele, ci și de dorințele naturale ale ființei umane, care însă sunt în contrast cu omul nou în Hristos. Acest om nou are cu totul alte dorințe, obiective și nevoi. Omul nou, așa cum am văzut deja mai sus, este un om ceresc, spiritual sau duhovnicesc. El este „născut din Duhul”, împreună cu toți creștinii născuți din nou este „o locuință a lui Dumnezeu în Duhul”, este preot din punct de vedere spiritual și, prin urmare, se închină „în duh și adevăr”, aducând „jertfe spirituale”. Toate acestea sunt confirmate de 1. Corinteni 15.46-48:
- 1. Corinteni 15.46-48: Dar întâi nu este cel spiritual, ci cel natural; apoi cel spiritual; cel dintâi om este din pământ, făcut din ţărână; al doilea om, din cer. Asemenea celui din ţărână, aşa sunt şi cei din ţărână; şi asemenea Celui ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
Desfătarea (gâdilarea) urechilor
Deseori în predici este vorba despre a trăi bine acum; este vorba de a savura viaţa, de a avea distracţie aici; este vorba despre propria dorință, despre doruri, despre ceea ce am chef să fac. Și dacă particip la un serviciu divin, atunci trebuie să-mi placă predica și muzica, trebuie să-mi gâdile urechile, trebuie să sune bine și să mă facă să mă simt bine și, vă rog, să nu mă suprasolicite. Timpul Worship poate fi cu plăcere mai lung, dar predica nu ar trebui să dureze mai mult de 25-35 de minute - dacă aceste lucruri sunt respectate, oamenii vor veni în număr mare la aceste festivităţi. Lui Timotei i se cere să sufere necazuri. Pavel îl pregătește pentru faptul că a fi creștin poate însemna și a fi singur, așa cum Timotei a putut experimenta în exemplul lui Pavel (compară cu 2. Timotei 1.15). Acest lucru îl veți auzi foarte rar într-o Hillsong Church.
Să-L mărturiseşti pe Isus ca Domn
Un lucru trebuie recunoscut Hillsong Church: ea are un interes mare în a-L face cunoscut pe Isus în această lume și în a face lucrarea unui evanghelist. Ar trebui să fim cu toții provocați de acest devotament. Însă să fim sârguincioși în a împărtăși Evanghelia în toată plinătatea, puterea, seriozitatea și frumusețea ei. Noi nu vrem să ne ruşinăm să-L mărturisim pe Domnul Isus şi ca Domn chiar și în fața necreștinilor. Acest lucru lipsește cu desăvârșire în toate serviciile divine Hillsong. Domnul este numit doar prin numele Său uman „Isus”, aproape niciodată nu este mărturisit ca „Domn”. Trebuie să ne fie permisă întrebarea, dacă este vorba de Isus biblic sau de Evanghelia biblică care este proclamată aici. Căci Sfânta Scriptură este foarte clară în această privință: toți apostolii au vorbit cu precădere despre Domnul Isus Hristos. Evangheliile ni-L prezintă pe Fiul lui Dumnezeu smerit, motiv pentru care este numit aici de obicei „Isus”. Epistolele, pe de altă parte, vorbesc despre „Isus” glorificat, motiv pentru care El după cruce, înviere și glorificarea Sa la dreapta lui Dumnezeu este numit de obicei „Domnul”. Numai în pasajele biblice în care este subliniată umanitatea Sa apare „Isus” fără a fi adăugat Hristos sau Domn (compară cu Faptele apostolilor 1.11; 7.55; Evrei 2.9 etc.). Romani 10.8,9 spune ce trebuie să propovăduim noi: „Acesta este cuvântul credinței, pe care-l predicăm: că, dacă vei mărturisi cu gura ta pe Isus ca Domn și vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat dintre morți, vei fi mântuit.” Faptele apostolilor 16.31 este de asemenea destul de clar aici: „Şi ei au spus: «Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta»”. Dar dacă Hristos nu este predicat deloc ca Domn, cum putem presupune că aceste convertiri sunt autentice?
Gânduri finale
Vrem să ne bucurăm că se propovăduiește Numele lui Isus, și împreună cu Pavel vrem să spunem şi noi: „Atunci ce este? Oricum, în orice fel, fie de ochii lumii, fie în adevăr, Hristos este vestit; și în aceasta mă bucur, da, şi mă voi bucura” (Filipeni 1.18). Cu toate acestea, rămâne un gust amar și o mare îngrijorare că mulți oameni sunt amăgiți de această mișcare cu un fals sentiment de siguranță. Învățătura scripturală privind separarea de rău, distanțarea de răul moral (1. Corinteni 5.13) și de răul doctrinar (2Ioan 11; 2. Timotei 2.19,21), este absentă aici. Ca urmare, are loc părtășia cu răul și „se ia parte la faptele rele” (2Ioan 11), chiar dacă însuţi nu le practici. Se pot propovădui valorile creștine, dar în rest fiecare poate trăi cum vrea și nu trebuie să se aștepte la măsuri educative din partea conducerii bisericii.
Dar Sfânta Scriptură ne arată clar că trebuie să „ne îndepărtăm de nedreptate” și să ne curăţim de „vasele de dezonoare” (2Tim 2.19,21) și că răul trebuie scos din biserică (1. Corinteni 5.13). Există nenumărate pasaje din Biblie care ne arată clar că nu este tot una cu cine avem părtășie (compară cu Romani 16.17; 1. Corinteni 10.14-22; 1. Corinteni 15.33; 2. Corinteni 6.14-18; 1. Tesaloniceni 5.22; 1. Timotei 5.22; 2. Timotei 2.19,21; 3.5; 2Ioan 10,11; Apocalipsa 18.4). Toate acestea nu contează la Hillsong Church.
Angajamentul și entuziasmul din Hillsong Church sunt exemplare în multe domenii, iar unele cercuri creștine pot învăța câte ceva de aici și trebuie să ardă din nou pentru cauza Domnului. Auzim mereu că oamenii au devenit conștienți de credința creștină prin intermediul acestor „servicii divine”, iar acest lucru ne bucură foarte mult. Dar acest lucru nu justifică în nici un fel aceste „servicii divine”, iar dezvoltarea spre un creștin adult nu este, din păcate, posibilă în această „Church”.
Tradus de la: Eine kritische Untersuchung der Hillsong Church (4)
Traducere: Ion Simionescu