Autor: SoundWords

Imagine: Daniel-Verlag

Apocalipsa 20.4-6; Ioan 5.24,25,28,29; Daniel 12.1-3

Locuri din Biblie: Apocalipsa 20.4-6; Ioan 5.24,25,28,29; Daniel 12.1-3     Cuvinte cheie: Învierea omului

În Apocalipsa 20.4 sunt amintite trei grupe diferite de sfinţi: 1. „Şi am văzut tronuri, şi ei şedeau pe ele şi li s-a dat să facă judecată.” 2. „…sufletele celor decapitaţi pentru mărturia lui Isus şi ... mai multpentru Cuvântul lui Dumnezeu.” 3. „ … şi aceia care nu se închinaseră fiarei, nici chipului ei şi nu primiseră semnul pe fruntea şi pe mâna lor

Imagine: Daniel-Verlag

Matei 24.14; Faptele apostolilor 20.24; 1 Timotei 1.11; Apocalipsa 14.6,7

Locuri din Biblie: Matei 24.14; Faptele apostolilor 20.24; 1 Timotei 1.11; Apocalipsa 14.6,7     Cuvinte cheie: Evanghelie; Evanghelia lui Pavel

Scriptura leagă fără să poată fi trecut cu vederea cuvântul „Evanghelie”cu diferite aspecte. În funcţie de adaosul care însoţeşte cuvântul „Evanghelie” sunt accentuate diferite aspecte ale ... mai multmesajului Evangheliei. Să vorbim aici numai despre o-învăţătură-despre-două-Evanghelii este mult prea puţin. Căci s-ar putea nu numai diferenţia „Evanghelia Împărăţiei” (Matei 24.14) de „Evanghelia harului lui Dumnezeu” (Faptele Apostolilor 20.24), ci şi de „Evanghelia gloriei lui Hristos” (2 Corinteni 4.4), „Evanghelia gloriei fericitului Dumnezeu” (1 Timotei 1.11) , „Evanghelia păcii” (Efeseni 6.15) sau „Evanghelia veşnică” (Apocalipsa 14.6,7). În afară de aceasta Scriptura vorbeşte şi despre „Evanghelia lui Dumnezeu” (Romani 1.1-4), „Evanghelia lui Hristos” (Filipeni 1.27) precum şi despre „Evanghelia necircumciziei” şi „Evanghelia circumciziei” (Galateni 2.7). Într-un aspect toate aceste „Evanghelii” au ceva comun: ele sunt vestea bună referitoare la o anumită latură a revelaţiei lui Dumnezeu.

Imagine: L Binder

Judecători 4.8,14;5.16-23; Filipeni 2

Locuri din Biblie: Judecători 4.8,14;5.16-23; Filipeni 2     Cuvinte cheie: Biserica; Biserica: Misiune/Slujire

Noi am fost chemaţi de Dumnezeu la părtăşie. 1 Corinteni 1.9 ne spune: »Credincios este Dumnezeu, care v-a chemat la părtăşia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru.« Versetele 26 şi 28 ne arată cine sunt cei care sunt ... mai multpărtaşi. Nu sunt mulţi înţelepţi, nu sunt mulţi puternici, nu sunt mulţi de neam ales, lucrurile de jos ale lumii, lucrurile dispreţuite şi cele care nu sunt. Vreau să pun întrebarea: Suntem noi părtaşi liniştiţi (leneşi) sau suntem părtaşi activi? O albină a zumzăit toată săptămâna aceasta în urechea mea. Am citit de mai multe ori cântarea Deborei. Numele ei înseamnă „o albină”, şi unele din cuvintele ei au făcut o impresie adâncă asupra mea. Această albină era necesară, ca să-l încurajeze pe Barac. Cu toate că numele lui înseamnă „revărsat al zorilor”, el avea nevoie de o femeie, care să-l trezească şi să facă în el schimbarea, ca el dintr-un părtaş liniştit (leneş) să devină un conducător în Israel. Dumnezeu a chemat pe Israel cu o chemare minunată (cu toate că această chemare nu este aşa de minunată ca a noastră), atunci când le-a dat o ţară în care curgea lapte şi miere. Ea le aparţinea potrivit cu hotărârea lui Dumnezeu, dar ei trebuiau să ia în posesiune posesiunea lor, ei trebuiau să intre şi să pună mâna pe ceea ce le-a dat Dumnezeu.

Imagine: Daniel-Verlag

Isaia 65.17; 2 Petru 3.13; Apocalipsa 21.1

Locuri din Biblie: Isaia 65.17; 2 Petru 3.13; Apocalipsa 21.1     Cuvinte cheie: Cer nou / pământ nou

Întrebare: În Vechiul Testament sunt făgăduite un cer nou şi un pământ nou (Isaia 65.17; 66.22). Se referă 2 Petru 3.13 şi Apocalipsa 21.1 la această făgăduinţă? Şi cum se explică, că potrivit cu Isaia 65.20 pe ... mai multpământul nou va fi evident păcat şi conform cu Apocalipsa 21.4 evident păcat nu va mai fi? Răspuns: Dacă vrem să înţelegem schimbarea profeţită aici de la lucrurile actuale la starea nouă, atunci trebuie să ne gândim, că această schimbare începe cu începutul „zilei Domnului”, dar această schimbare nu se va sfârşi până când această zi va trece în veşnicie (cu privire la „ziua Domnului” vezi § 21). Aceasta înseamnă, că crearea cerului nou şi a pământului nou îşi primeşte startul într-un anumit sens, când Hristos începe domnia în Împărăţia Sa (Împărăţia de o mie de ani). Însă ea va fi terminată abia atunci când Împărăţia de o mie de ani a trecut în starea veşnică. Toate celelalte interpretări, care sunt făcute cu privire la aceste versete, conduc la contradicţii cu alte afirmaţii ale Scripturii.