Am citit recent (pe 8 august 2015) comentariul „Atomdeal mit Iran: Israels Drohung birgt eine Chance“ [„Acordul nuclear cu Iran: amenințarea Israelului reprezintă o oportunitate”] pe SPIEGEL ONLINE. În el, autorul Holger Stark scrie:

Un fotomontaj atârnă pe peretele din biroul ministrului israelian al apărării Moshe Ya'alon în centrul orașului Tel Aviv. Imaginea arată lagărul de concentrare de la Auschwitz, deasupra căruia zboară trei avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene israeliene. Comandantul forțelor aeriene a adăugat pe margine o promisiune scrisă de mână: „Niciodată. Ai încredere doar în tine însuți”.

Acest montaj spune mai mult decât orice cuvânt. Israel va face tot ce-i stă în putință pentru a evita să se mai găsească vreodată într-o situație în care poporul iudeu este în pericol de a fi nimicit. Iar statul iudeu nu se va baza pe nimeni în afară de el însuși. Nici măcar pe SUA, care, în ciuda tuturor divergențelor, este încă cel mai apropiat aliat al lui Israel.

Aceasta descrie cu siguranță destul de exact îngrijorarea și mentalitatea în care se află în prezent Israel. Inspirat de ideea acestui montaj fotografic (sau este o fotografie care a fost făcută cu adevărat la 4 septembrie 2003?), m-am gândit la crematoriile de la Auschwitz și la întregul Holocaust teribil și apoi la această promisiune a comandantului forțelor aeriene: „Niciodată din nou”. Da, aceasta ar fi și dorința mea pentru Israel: niciodată din nou ceva atât de teribil. Și m-a cutremurat, când m-am gândit apoi la ceea ce profețește Cuvântul lui Dumnezeu: se va întâmpla din nou și va fi și mai rău data viitoare. Da, se va întâmpla chiar și iudeilor în propria lor țară, Israel. Două treimi din populație va pieri atunci.

• Zaharia 13.8: Și va fi aşa: „În toată țara”, zice Domnul, „două pârți din ea vor fi nimiciți, vor muri, dar a treia parte va rămâne în ea.

• Isaia 17.4-6: Și va fi aşa: „în ziua aceea, gloria lui Iacov va păli și grăsimea cărnii lui va slăbi. Și va fi ca secerătorul care strânge grâul și seceră spicele cu brațul său; da, va fi ca unul care adună spice în valea Refaimului. Dar vor rămâne în ea după cules, ca la bătutul măslinului: două, trei boabe sus, în vârful pomului, patru, cinci pe crengile lui roditoare”, zice Domnul Dumnezeul lui Israel.

• Ieremia 30.7: Vai, pentru că mare este ziua aceea! Nici una nu este asemenea ei; şi este timp de necaz pentru Iacov; dar el va fi salvat din el.

• Daniel 12.1: Va fi un timp de strâmtorare cum n-a fost niciodată de când există o națiune, până în timpul acela.

• Matei 24.20-22: Rugați-vă însă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici în sabat; pentru că atunci va fi necaz mare, aşa cum nu a fost de la începutul lumii până acum, nici nu va mai fi vreodată. Și, dacă n-ar fi fost scurtate zilele acelea, n-ar fi fost mântuită nici o făptură; însă, datorită celor aleși, zilele acelea vor fi scurtate.

Cât de îngrozitor este să ne gândim că peste cinci milioane de iudei vor pieri din nou! Și chiar și pentru treimea rămasă, profeția este groaznică:

• Zaharia 13.9a: Și voi duce această a treia parte în foc și îi voi lămuri cum se lămurește argintul și îi voi încerca aşa cum se încearcă aurul.

Da, este adevărat: când se va întâmpla aceasta, Israel va fi abandonat și de aliații săi occidentali. Dacă, în cele din urmă, aceștia se vor decide să ajute Israelul și vor trimite trupe navale și terestre, aceste armate nu vor aduce niciun sprijin, ci vor fi ele însele distruse de judecata lui Dumnezeu.

Dar, înainte de aceasta, Israel își va spori semnificativ independența. Ei vor avea un politician, care le va reda complet încrederea în sine. El va urmări, de asemenea, ca o mare parte din popor să abandoneze complet gândul la Dumnezeul legământului lor, Iahve, și la Mesia cel promis. Ca și Mesia al lor de acum două mii de ani, acest politician va avea abilități supranaturale. Cu toate acestea, există o diferență serioasă: aceste abilități nu vor fi de la Dumnezeu, așa cum au fost acum două mii de ani, ci de la satan. Spre deosebire de Mesia al lor de atunci, ei vor accepta totuși pe acest pseudo-Mesia. Este „altul”, despre care a vorbit primul Mesia, Domnul Isus: „Eu am venit în Numele Tatălui Meu și nu Mă primiți; dacă va veni un altul în numele lui însuși, pe acela îl veți primi” (Ioan 5.43).

Cu toate acestea, nici aceste aptitudini supranaturale ale șefului lor de guvern, nici submarinele lor înarmate cu arme nucleare nu vor putea împiedica o invazie a inamicului (fie că este vorba de Iran, Siria sau SI), care vrea să-i distrugă.

Numai atunci când se va împlini ceea ce este profețit în Zaharia 13.8.9a și Isaia 17.4-6 (și în alte câteva pasaje) va deveni realitate ceea ce este scris în Zaharia 13 în ultima parte a versetului 9 citat:

• Zaharia 13.9b: Ei vor chema Numele Meu și Eu le voi răspunde. Eu voi zice: «Acesta este poporul Meu!» Și ei vor zice: «Domnul este Dumnezeul meu!»

Aceasta se va spune despre această „a treia parte” după aceste judecăți teribile. Atunci ei nu vor mai spune: „Ai încredere doar în tine însuți”, așa cum fac astăzi. Atunci își vor da seama că toată încrederea lor în ei înșiși a eșuat.

• Psalmul 62.5-8: Dar tu, suflete al meu, odihnește-te în pace [încrede-te liniștit] în Dumnezeu, pentru că de la El vine ce aștept. Numai El este stânca mea și mântuirea mea, turnul meu înalt: nu mă voi clătina. La Dumnezeu este mântuirea mea și gloria mea, stânca tăriei mele; adăpostul meu este în Dumnezeu. Încrede-te în El în toate timpurile, poporule; vărsați-vă inima înaintea Lui: Dumnezeu este adăpostul nostru.

Atunci își vor fi dat seama că șeful lor de guvern, în care se încredeau, nu le-a adus niciun ajutor, ba chiar i-a mințit și, prin urmare, nu a meritat niciodată încrederea lor. De aceea, Psalmul 62 continuă:

• Psalmul 62.9: Fiii oamenilor de rând sunt numai o suflare, fiii celor mari sunt minciună; puși în cumpănă împreună, sunt mai puțin decât o suflare.

Cei care au nădăjduit în aliații lui Israel își vor da seama că nici un ajutor nu va veni din partea lor. Doar Dumnezeul lor îi va putea ajuta. Mulți vor fi privit la munți (aliații puternici). În zadar!

• Psalmul 121.1,2: Îmi ridic ochii spre munți; de unde îmi va veni ajutorul? Ajutorul meu vine de la Domnul, care a făcut cerurile și pământul.

Aceasta este marea problemă a lui Israel astăzi: că nu se întoarce la Dumnezeul său cu pocăință și încredere. Și astfel, judecata va veni în mod inevitabil. Toți creștinii care aclamă astăzi cu entuziasm statul Israel și care, eventual, vor să exercite și o influență politică, ar trebui să țină cont de acest lucru.

În timp ce mă gândeam la acest mare necaz, care urmează să vină asupra lui Israel, mi-am amintit de foaia de astăzi din calendarul cu versete biblice Gottes Wort für jeden Tag [Cuvântul lui Dumnezeu pentru fiecare zi], pe care am citit-o puțin mai devreme:

• Evrei 2.3: Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători față de o mântuire aşa de mare?

Ah, astăzi există încă „o mântuire așa de mare” pentru această mare nevoie. De asemenea, este interesant că acest verset se găsește într-o epistolă adresată iudeilor. Să ne rugăm ca mult mai mulți din acest popor să accepte această „mântuire așa de mare”, care este oferită și astăzi, și să creadă în Fiul lui Dumnezeu, și să-L aștepte

• 1. Tesaloniceni 1.10: ... din ceruri pe Fiul Său, pe care L-a înviat dintre cei morți, pe Isus, care ne scapă de mânia care vine.

Aceștia vor fi apoi scoși din poporul iudeilor și adăugați la Biserica lui Dumnezeu, care va fi răpită înainte ca acest timp îngrozitor să vină pentru Israel (și, în afară de aceasta, și pentru lume, sub altă formă). Ei sunt atunci nu numai salvați de judecata care va veni peste Israel, ci și de judecata veșnică, care se va abate asupra tuturor celor care își pun încrederea în această viață conform motto-ului: „Ai încredere doar în tine însuți”. Chiar și forma mai moderată: „Ajută-te pe tine însuți și Dumnezeu te va ajuta” este la fel de sortită eșecului. Nimeni nu este în stare să se scoată singur din mocirla păcatului și a robiei, trăgându-se pe sine însuși de păr, ca Münchhausen.

„Prin har sunteți mântuiți, prin credință; și aceasta nu de la voi; este darul lui Dumnezeu: nu din fapte, ca să nu se laude nimeni” (Efeseni 2.8,9).

„... pentru ca harul, prisosind prin cei mai mulți, să facă să prisosească mulțumirea, spre gloria lui Dumnezeu” (2. Corinteni 4.15).

Tradus de la: "Nie wieder. Vertraue nur auf dich selbst°

Traducere: Ion Simionescu