Versete călăuzitoare: Matei 24.32-33; 21.19-22

Matei 24.32-33: Dar de la smochin învățați parabola: când ramura lui este deja fragedă și dă frunze, cunoașteți că vara este aproape. Aşa și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, la uși.

Întrebare

Este adevărat că Domnul Isus se referă la poporul lui Israel prin smochin și ce înseamnă atunci această parabolă?

Răspuns

Smochinul este într-adevăr o imagine a poporului Israel. Domnul Isus arată clar în această parabolă că restaurarea poporului Israel se petrece în două etape. La începutul acestui capitol, ucenicii Îl întrebaseră pe Domnul Isus care este semnul venirii Sale și al sfârșitului veacului (Matei 24.3). Parabola smochinului face parte din răspunsul pe care Domnul l-a dat la această întrebare. Așadar, întrebarea se referea la un eveniment legat de venirea lui Isus. Venirea Sa va duce la încheierea unui anumit veac și, în același timp, va inaugura unul nou, și anume Împărăția păcii. Ei bine, despre ce timp este vorba? Pe de o parte, este vorba despre încheierea timpului împrăștierii lui Israel printre toate națiunile, ca urmare a respingerii și răstignirii lui Mesia. Acest timp se va încheia atunci când poporul lui Israel se va întoarce la Dumnezeu și Îl va întâmpina din inimă pe Mesia al lor cu cuvintele: „Binecuvântat fie Cel care vine în Numele Domnului” (Matei 23.39). Când poporul va fi pregătit în acest fel, va putea începe timpul Împărăției păcii.

Și aici vedem clar că restaurarea lui Israel va avea loc în două faze, pe care Domnul Isus le compară cu anotimpurile primăverii și al verii. Primăvara este timpul în care ies frunzele, iar vara este timpul în care fructele se coc.

De unde știm că smochinul este o imagine a poporului Israel? Cu câteva zile înainte ca Domnul Isus să le vorbească ucenicilor despre smochin, a plecat dimineața cu ei din Betania, unde își petrecuseră noaptea, spre Ierusalim. Îi era foame. Când au trecut pe lângă un smochin, El S-a apropiat de el și a căutat smochine (compară cu Osea 14.9; Ioel 2.22). Însă, El nu a găsit decât frunze. Atunci a blestemat pomul, care s-a uscat deodată. La uimirea lor, El le-a spus că și ei ar putea face același lucru cu smochinul dacă ar avea credință. Ei ar putea chiar să arunce un munte în mare. Trebuiau doar să îi ceară lui Dumnezeu cu credință (vezi Matei 21.19-22).

Smochinul de aici este o imagine a poporului necredincios al lui Israel! Domnul a lucrat în mijlocul acestui popor timp de mulți ani, căutând roade pentru Dumnezeu, dar nu a găsit niciuna. În schimb, El a găsit respingere. La câteva zile după acest incident, poporul Său L-a răstignit. În loc să aducă roade pentru Dumnezeu, ei L-au ucis pe Fiul lui Dumnezeu (compară cu Matei 21.33-41)! Domnul îi pregătea pe ucenicii Săi pentru ostilitatea de care vor avea parte și ei. Dar, prin credință, ei vor birui ostilitatea. Și ei vor putea să vadă poporul copt pentru judecată ca pe un copac sterp și ca pe un munte, dar în credință vor fi capabili să-l arunce în mare și astfel să-l învingă.

Nu a mai rămas nimic din poporul Israel din vremea Domnului Isus. Dumnezeu Însuși a aruncat muntele în marea națiunilor în anul 70. După multe secole, însă, poporul a apărut din nou ca națiune. Există din nou un smochin: un stat al lui Israel. Ramurile au frăgezit și au produs frunze. Primăvara restaurării naționale a poporului s-a încheiat deja - și acesta a fost un mare eveniment. Este întotdeauna ceva deosebit să fii martor la tot ceea ce începe să înverzească și să înflorească primăvara. Cu toate acestea, primăvara nu este încă vara, unde fructele ajung la maturitate. Cât de aproape ar putea fi vara?

Așa că Domnul Isus a confirmat cu această scurtă parabolă ceea ce am învățat din Ezechiel 37. Și dacă restaurarea națională a fost deja o mare minune, atunci restaurarea spirituală va fi o minune mult mai mare. Despre această restaurare scrie apostolul Pavel în Romani 11.15: „Ce va fi primirea lor, decât viața dintre morți?”

Tradus de la: Ist der Feigenbaum ein Bild vom Volk Israel?

Traducere: Ion Simionescu