Autor: Smith, Hamilton

10 Rezultate
Imagine: L. Binder
Cei cu inima zdrobită (H. Smith)
Locuri din Biblie: Luca 4.18; Psalmul 147.2-4, Cuvinte cheie: Mângâiere; Compătimire
În capitolul patru al evangheliei după Luca avem relatarea plăcută despre intrarea Domnului în slujba Sa publică în această lume a păcatului şi durerilor, şi totodată auzim din gura Sa caracteristica slujbei Sale. El Se ... mai multreferă la prorocia lui Isaia cu privire la El, care spune: „Duhul Stăpânului Domnul este peste Mine, căci Domnul M-a uns să aduc veşti bune celor blânzi: El M-a trimis să pansez pe cei cu inima zdrobită.” (Isaia 61.1)
Dragostea care nu mă va părăsi (H. Smith)
Luca 7.36-39.47; Luca 10.38-42; Ioan 11
Locuri din Biblie: Luca 7; Luca 10; Ioan 11, Cuvinte cheie: Compătimire
Noi am putea întreba, de ce aceste lacrimi? Iudeii, care stăteau în jurul mormântului, au interpretat greşit lacrimile, căci ei spun: „Iată cât Îl iubea!” Domnul a iubit cu adevărat pe Lazăr, dar ... mai multaceste lacrimi nu erau expresia dragostei Lui pentru Lazăr. Surorile plângeau din cauza pierderii fratelui lor, pentru Domnul nu era nici o necesitate să plângă pentru un om, pe care El voia să-l învie în curând. El nu plângea cu privire la cel mort, ci cu privire la cei în viaţă – nu din cauza pierderii lui Lazăr, ci din cauza necazului Mariei şi Marta. În câteva clipe dragostea va învia pe Lazăr, însă mai întâi dragostea doreşte să plângă împreună cu Marta şi Maria. El ne arată dragostea Sa, ca să îmbărbăteze inimile noastre, şi varsă lacrimi, ca să usuce lacrimile noastre. Prin faptul că El acţionează astfel, El revelează dragostea Sa şi adânceşte dragostea noastră. Aşa foloseşte El încercările, necazurile şi drumurile aspre ale vieţii, ca să prezinte comorile dragostei Sale şi să dea la iveală dragostea noastră pentru El.
Imagine: L. Binder
Drumul vieţii (H. Smith)
Psalmul 16
Locuri din Biblie: Psalmul 16, Cuvinte cheie: Devotamentul
Pe drept s-a spus, în grădina Eden nu erau drumuri. Omul în starea de inocenţă nu avea nimic altceva de făcut în această grădină a desfătării, decât să rămână acolo unde l-a aşezat Dumnezeu. El nu avea ... mai multnevoie de nici un drum, ca să plece de acolo. Nici în cer nu vor fi drumuri. Un om sfânt nu va simţi nici o nevoie pe scena desăvârşirii să părăsească acest loc.
Har şi glorie (H. Smith)
Psalmul 84
Locuri din Biblie: Psalmul 84, Cuvinte cheie: Har
Acest Psalm frumos redă experienţele rămăşiţei temătoare de Dumnezeu a lui Israel din ziua din urmă, când ei, eliberaţi din captivitatea îndelungată, vor reveni la locuinţa lui Dumnezeu în Sion. Duhul harului, care ... mai multstrăbate acest Psalm, ne permite aici, spre deosebire de alţi Psalmi, să facem mai uşor o aplicare la creştin, căci şi acesta este pe cărarea pelerinajului spre casa Tatălui în înălţime.
Ilie şi Elisei (H. Smith)
2 Împăraţi 2.9-15
Locuri din Biblie: 2 Împăraţi 2, Cuvinte cheie: Înălţarea la cer; Ilie; Elisei; Discipolat/Ucenicie
În acest pasaj avem două adevăruri mari, care caracterizează creştinismul. Ca şi creştini preţuim foarte mult crucea, care este baza juridică a tuturor binecuvântărilor noastre, şi apoi vorbim cu plăcere despre venirea ... mai multDomnului. Toţi creştinii recunosc că Hristos a venit să moară, şi în general ei cred că El va reveni, ca să ne ia în glorie. Dar mai sunt şi alte două adevăruri mari, despre care nu se vorbeşte aşa de mult. Primul dintre ele este marea realitate, că Hristos Se află acum în glorie, şi al doilea, că Duhul Sfânt este pe pământ. Astăzi este un Om în glorie şi o Persoană divină pe pământ. Acestea sunt cele două adevăruri mari, care alcătuiesc caracterul creştinismului. Ele nu au fost prezente în epoca veche şi sub această formă nu vor fi în epoca care va veni. Aceste adevăruri caracterizează momentul actual, şi constituirea Adunării depinde de ele. Adunarea nu putea fi constituită înainte ca Hristos să intre în glorie şi Duhul Sfânt să fie venit pe pământ.
Lecţii primite pe marea furtunoasă (H. Smith)
Matei 14.22-33
Locuri din Biblie: Matei 14.22-33, Cuvinte cheie: Credinţă
Aceia care erau în corabie puteau privi pe Petru ca având un entuziasm fals, să părăsească corabia şi să încerce ceea ce nimeni înainte nu a făcut. Probabil l-au acuzat că face ceva contrar naturii şi minţii, şi ei ... mai multînşişi să fi fost bucuroşi că nu au trebuit să se scufunde ca Petru şi să fie mustraţi, cum a fost mustrat Petru. Însă să ne gândim că ei, pentru că nu s-au scufundat ca Petru şi nu au umblat pe apă ca Petru şi pentru că nu au îndurat mustrarea cuvintelor Domnului, ei nici nu au avut parte de sprijinul mânii Domnului....
Locul unde nevoile noastre sunt satisfăcute (H. Smith)
Matei 14.13-21
Locuri din Biblie: Matei 14.13-21
Mânaţi de nevoile lor şi atraşi de harul Său ei Îl urmează în acest loc pustiu. Aşa este cu noi. Noi avem nevoi ca păcătoşi şi noi avem nevoi ca sfinţi şi nimeni din lumea aceasta nu poate potoli nici una şi nici alta ... mai multdin nevoi. Ca păcătoşi avem nevoie de un Mântuitor, ca să ne elibereze de păcatele noastre şi de tot ce stă asupra unei generaţii decăzute. Ca şi credincioşi avem nevoie de cineva ca să liniştească inimile noastre.
Pe munte şi în câmpie (H. Smith)
Serie de articole: Luca 9.28-62
Articole: 3, Locuri din Biblie: Luca 9.28-62, Cuvinte cheie: Transfigurare
Ucenicul pe care-l iubea Isus (H. Smith)
Ioan 13.21-25; 19.25-27; 20.1-4; 21.1-7,15-22
Locuri din Biblie: Ioan 13; Ioan 19; Ioan 20; Ioan 21, Cuvinte cheie: Dragostea faţă de Dumnezeu/Domnul
Când Petru vorbeşte credincioşilor despre Domnul, el poate spune: „pe care, fără să-L fi văzut, Îl iubiţi” [1 Petru 1.8]. În prezenţa fariseului îngâmfat Domnul a putut spune despre femeia care I-a ... mai multsărutat picioarele, „ea a iubit mult” [Luca 7.47]. În felul acesta Scriptura recunoaşte această dragoste, şi Domnul Se bucură de ea. În afară de aceasta, dragostea pentru Domnul are multe făgăduinţe, şi nu în cele din urmă savurarea deosebită a Domnului şi a Tatălui (Ioan 14.21-24).
Visul lui Iacov – împlinirea lui nou-testammentală (H. Smith)
Geneza 28; Evrei 13.5b
Locuri din Biblie: Geneza 28; Evrei 13, Cuvinte cheie: Epistola către Evrei; Iacov
Scriitorul epistolei către Evrei se referă la întâmplarea plăcută relatată în Geneza 28. În Evrei 13.5 citim: „Nicidecum nu te voi lăsa şi cu nici un chip nu te voi părăsi”. În felul acesta ... mai multfăgăduinţa făcută lui Iacov este aplicată la creştinul credincios, şi pe drept putem trage concluzia, că în acea istorisire vedem penumbra tuturor lucrurilor bune care vor veni. În Geneza Dumnezeu vorbeşte unuia din patriarhi în vis, în epistola către Evrei dimpotrivă avem nu numai destăinuirea parţială a unui vis, ci şi prezentarea deplină a persoanei Fiului.