O alegere decisivă

C.W. Cooper

© SoundWords, Online începând de la: 17.08.2019, Actualizat: 17.08.2019

„Ce, iarăşi alegeri?” Da, aşa se poate spune, căci în acest veac democratic par să vină alegeri de o formă sau alta cu intensitate mărită. Fie că este vorba de camera deputaţilor, de parlamentul unui land, de comună sau altceva, alegerile au devenit parte componentă a vieţii normale a cetăţeanului fiecărui stat modern. În astfel de ocazii se folosesc frecvent cuvinte ca „decisiv”, „critic”, „urmări grave”, pentru a convinge pe alegători că alegerile ce urmează să aibă loc sunt mai importante decât toate cele anterioare.

Din istorie ştim că unele alegeri nu au fost cu urmări aşa de grave, precum cum au fost prezentate mai înainte. Pe de altă parte unele scrutine au adus fără îndoială schimbări deosebite, unele spre mai bine, altele spre mai rău. Astfel de ocazii au marcat probabil pe cititor.

În orice caz în istorie se relatează despre o alegere care iese în evidenţă şi depăşeşte pe toate celelalte alegeri, căci cu toate că ea a avut loc cu aproape 2000 de ani în urmă, consecinţele ei au influenţat toate secolele care au urmat după aceea şi au ajuns până la noi; nici înainte de atunci şi nici după aceea nu a fost o alegere cu o importanţă aşa de mare ca aceasta. Ea a avut loc în anul 29 după Hristos; locul era Ierusalim; momentul era sărbătoarea pascală iudaică, şi conducătorul executiv al alegerii era guvernatorul roman al provinciei Iudeea, numele lui era Pilat din Pont. Motivul pentru această alegere era să se decidă cine dintre doi întemniţaţi trebuia să fie lăsat liber. Alegerea trebuia făcută între

  1. Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Împăratul iudeilor şi Prinţul păcii (El a mers prin Iudeea şi Samaria şi Galileea predicând, învăţând, vindecând) şi
  2. Baraba, un întemniţat renumit, descris ca jefuitor, răzvrătitor şi ucigaş.

Această alegere era realmente o alegere decisivă. Numai două persoane stăteau spre alegere; în felul acesta chestiunea era clară şi simplă din acest punct de vedere. Însă despre ce era cu adevărat vorba, alegerea era între dreptate şi nedreptate, între ceea ce era corect şi fals, bun şi rău, pace şi violenţă, ordine şi dezordine.

Când în cele din urmă a venit momentul deciderii, Pilat din Pont L-a scos afară pe Isus şi mulţimea a strigat într-un glas: „Ia-L pe acesta şi eliberează-ne pe Baraba”. Şovăielnic, nehotărât Pilat a întrebat mai departe: „Ce să fac deci cu Isus, care Se numeşte Hristos?” şi din mulţime a venit hotărârea unanimă: „Răstigneşte-L, răstigneşte-L!” – o alegere încărcată de fatalitate! Un tâlhar, un răzvrătit şi ucigaş a fost preferat în locul lui Isus Hristos, la care nu s-a găsit nici o vină, aşa cum a declarat de trei ori guvernatorul roman.

Au trecut secole de la acel an 29 după Hristos, însă urmările rele ale acestei alegeri unice în felul ei nu au fost nici până astăzi înlăturate; violenţa, hoţia, omorul, jaful, răpirea, neliniştea naţională şi internaţională sunt caracteristicile ziarelor zilnice. Epoca de aur, care a fost descrisă aşa de des de poeţi, după care doreşte omul, pe care politicienii au prezentat-o aşa de des, ca şi cum ea ar sta la colţul următor al străzii, nu a venit încă. De ce toate acestea? Numai pentru că într-o lume, care a lepădat şi răstignit pe Prinţul păcii, nu poate exista pace.

Este Dumnezeu indiferent de alegerea care s-a făcut în acea zi tristă şi gravă în Ierusalim? Nicidecum! Acela, căruia oamenii I-au rezervat o cruce şi un mormânt, a fost înălţat şi glorificat şi acum şade la dreapta Maiestăţii în înălţime în cer. El aşteaptă timpul când vrăjmaşii Lui vor fi puţi aşternut la picioarele Lui. Da, ziua încununării vine, căci este rânduit de Dumnezeu Însuşi ca Domnul Isus Hristos să trebuiască să domnească; atunci, şi nu până atunci, va fi pace, prosperitate şi siguranţă. Constatările făcute aici nu sunt halucinaţii şi nici nu sunt închipuiri, ci ele se bazează pe Cuvântul lui Dumnezeu sigur, pe scrierile adevărului. Domnia mondială a dreptăţii şi păcii va veni când domnia se va odihni pe umerii Împăratului rânduit de Dumnezeu pentru aceasta.

Unii ar putea întreba, de ce există o întârziere cu privire la introducerea acestei perspective deosebit de atrăgătoare. Scriptura poate da răspunsul: „Domnul nu întârzie în ce priveşte promisiunea, cum socotesc unii că este o întârziere, ci este îndelung-răbdător faţă de voi, nevrând ca vreunii să piară, ci toţi să vină la pocăinţă” (2 Petru 3.9). Înainte ca domnia bună a Domnului Isus să poată fi instaurată pe pământ, asupra acestui pământ păcătos, care leapădă pe Hristos, vor veni furtunile deosebit de îngrozitoare ale mâniei lui Dumnezeu şi ale furiei Lui. O serie de dureri va veni una după alta, fiecare va fi mai grea decât cea dinaintea ei. Judecata, se spune, este lucrare străină pentru Dumnezeu; dar dacă El vrea s-o scoată la capăt cu o lume care a lepădat pe Fiul Lui, atunci El va acţiona repede, dar cu autoritate irevocabilă. Nu este nici o scăpare de această judecată. Astfel Dumnezeu aşteaptă ca tu să nu fi surprins de aceste greutăţi, care se vor revărsa peste pământul acesta.

Da, Dumnezeu oferă oamenilor ocazia să revoce hotărârea lumii cu privire la Domnul Isus Hristos şi mulţi s-au folosit de oferta Lui milostivă. Aceia, care au făcut aceasta, au declarat clar, că ei stau acum de partea Domnului Isus Hristos şi au certitudinea binecuvântată că ei, indiferent cât de mari vor fi furtunile judecăţii, niciodată nu se vor pierde şi nici nu vor ajunge sub judecată, căci „acum nu este nici o condamnare pentru cei în Hristos Isus” (Romani 8.1).

Cititorule, probabil la următoarele alegeri vei completa sau nu formularul de alegător, însă gândeşte-te că bunăstarea veşnică a sufletului tău depinde de felul cum răspunzi la întrebarea care l-a pus pe Pilat aşa de mult în încurcătură, „Ce să fac deci cu Isus, care Se numeşte Hristos?” Este vorba de viaţa veşnică, de bucuria pe parcursul întregii veşnicii, de aceea, ce vrei să faci cu Isus? Care va fi răspunsul tău? Nu neglija această chestiune de importanţă vitală. Indiferenţa este periculoasă. Astăzi sunt binecuvântări mari şi veşnice în apropierea ta. Mâine s-ar putea să fie prea târziu, căci „nu şti ce va aduce o zi” (Proverbe 27.1).


Tradus de la: Eine entscheidende Wahl

Traducere: Ion Simionescu


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).