Autor: Kelly, William

18 Rezultate
Imagine: L. Binder
Adevărata sfințire (W. Kelly)
Locuri din Biblie: Ioan 17,17-19; 1 Tesaloniceni 4.3,4; 5.23; Evrei 12.14, Cuvinte cheie: Sfinţenia, sfinţirea
Tema „sfințirii“ în Cuvântul lui Dumnezeu este mult mai vastă și mai profundă decât oriunde altundeva. Aceasta nu este o degradare a ceea ce probabil au înțeles mulți copii ai lui Dumnezeu prin sfințire. Ar ... mai multtrebui să ne bucurăm că așa este pentru cei mai mulți dintre noi, că aici se poate culege mult mai mult decât ne-am așteptat. De ce să ne minunăm când descoperim că gândurile lui Dumnezeu sunt mult mai presus de gândurile noastre? Mai degrabă ar trebui să ne așteptăm să fie așa și ar trebui să fim permanent mai mult conștienți de măsura redusă a cunoștințelor noastre despre adevărul lui Dumnezeu și să recunoaștem că chiar și acolo unde am cunoscut cu adevărat un adevăr totuși au scăpat multe detalii atenției noastre.
Cei doi pomi din grădina Eden (W. Kelly)
Geneza 2.9
Locuri din Biblie: Geneza 2.9, Cuvinte cheie: Pomi; Grădina Eden
Din tot ce ne este relatat în Biblie despre grădina Eden pare să nu fie nimic altceva mai puţin înţeles decât cele spuse în partea a doua a versetului; mulţi consideră această comunicare ca fiind exclusiv un mit sau o ... mai multfabulă din vremurile de demult. Şi totuşi cei doi pomi, care sunt denumiţi concret din rândul celorlalţi, erau ca o realitate categorică a zilelor acelea despre nevinovăţia iniţială, şi numai aceştia erau potriviţi s-o simbolizeze pe deplin.
Chemarea cerească (W. Kelly)
Evrei 3.1
Locuri din Biblie: Evrei 3.1, Cuvinte cheie: Chemarea cerească; Teologia legământului; Dispensaţionalism
Nu este lipsit de importanţă să ne gândim că în timp ce „chemarea cerească” depinde de înălţarea Domnului Isus Hristos în cer, totuşi credinţa credincioşilor Vechiului Testament era mult mai ... mai multînainte în chemarea şi împrejurările lor. Astfel Domnul a chemat pe Avraam din patria sa şi din rudenia sa şi din casa sa părintească să meargă într-o ţară pe care El i-o va arăta. Şi desigur a fost un act de credinţă, că Avraam a fost ascultător şi a plecat, „fără să ştie unde se ducea”.
Darul Duhului şi darurile (W. Kelly)
Faptele apostolilor 2; 8; 10; 19
Locuri din Biblie: Faptele apostolilor 2; 8; 10; 19, Cuvinte cheie: Duhul Sfânt: natura; Trupul lui Hristos
Vrem să vedem ce urmează după solicitarea apostolului de a se pocăi şi a se boteza: »Şi veţi primi darul Duhului Sfânt«. Desigur ei au ajuns să se pocăiască prin influenţa Duhului Sfânt. Dacă ei au primit Numele ... mai multDomnului Isus Hristos, dacă ei au găsit în El iertarea şi au fost botezaţi în acest Nume, - şi un astfel de botez nu ar fi avut nici o valoare, dacă aceste suflete nu ar fi crezut cu adevărat în Numele Său – atunci nu se poate îndoi de faptul, că Duhul Sfânt a fost Cel care i-a condus la pocăinţă şi credinţă în Numele Său. Din aceasta se vede clar, că primirea Duhului Sfânt, despre care este vorba aici, nu este acelaşi lucru cu acţiunea Duhului Sfânt, care conduce la pocăinţă şi credinţă. Este mai degrabă o acţiune suplimentară care urmează după aceasta; este o binecuvântare suplimentară; este un privilegiu, care se bazează pe credinţa care este deja în inimă şi este activă. Să se spună că cineva primeşte darul Duhului Sfânt în aceeaşi clipă în care el crede, cu siguranţă nu corespunde adevărului. Este foarte greu de presupus că aceasta a avut loc vreodată. Prin aceasta nu vreau să spun că în practică darul Duhului Sfânt nu este dăruit în aceeaşi împrejurare – dar niciodată nu este dăruit în aceeaşi clipă. M-ar mira, dacă cineva mi-ar putea da un exemplu din Cuvântul lui Dumnezeu sau din practică. Despre un astfel de caz nu am auzit niciodată şi un astfel de caz nu am văzut niciodată, şi eu cred – ceea ce este mai important – că Scriptura exclude o astfel de posibilitate.
Echilibru spiritual (W. Kelly)
Cuvinte cheie: Comportare sectantă; Biserica: Sectarism
Fariseismul pentru creştini este la fel de temut cum a fost atunci pentru iudei. Adevărul, care ne-a fost făcut cunoscut, depăşeşte cu mult ceea ce au primit iudeii, şi cu toate acestea separarea creştină este mai mult una lăuntrică, ... mai multîn timp ce separarea izraeliţilor consta mai ales în forme exterioare. Cu toate acestea creştinul este permanent în pericol să privească ca fiind suficientă pentru Dumnezeu o separare, care constă într-un anumit număr de renunţări şi interdicţii, în străduinţa de a fi altfel decât ceilalţi, într-un duh de îngâmfare, în loc să realizeze o separare în adevăr şi dragoste în puterea Duhului Sfânt printre aceia care sunt devotaţi Domnului.
Evanghelia după Ioan (1) (W. Kelly)
Ioan 1
Locuri din Biblie: Ioan 1, Cuvinte cheie: Evanghelia după Ioan
Evanghelia după Ioan (2) (W. Kelly)
Ioan 2
Locuri din Biblie: Ioan 2, Cuvinte cheie: Evanghelia după Ioan
Evanghelia după Ioan (3) (W. Kelly)
Ioan 3
Locuri din Biblie: Ioan 3, Cuvinte cheie: Evanghelia după Ioan
Am văzut lipsa de valoare a credinţei în Hristos bazată pe minuni. Dar în mulţimea unor astfel de oameni se pot găsi şi din aceia, la care s-a trezit sentimentul de lipsă, şi aceasta i-a condus personal la Isus. Şi în El ... mai multera viaţa: nu numai că toate lucrurile au fost aduse la existenţă prin El, nu numai că prin Isus au fost făcute semne şi lucrări, care dacă ar fi fost scrise una după alta, lumea nu le-ar fi putut cuprinde – ci înainte de toate în Fiul este viaţă pentru credincioşi. Şi aceasta este realitatea relatată aici în detaliu.
Imagine: SoundWords
Intercalarea pământească (W. Kelly)
Daniel 2; 7; Luca 21
Locuri din Biblie: Daniel 2; 7; Luca 21, Cuvinte cheie: Teologia legământului; Intercalarea Bisericii; Dispensaţionalism
Deci intervalul, începând din momentul când Israel a devenit Lo-Ami (Osea 1) şi până când el va fi restabilit şi va fi pentru totdeauna poporul Său în ţară ca sferă centrală a domniei Sale ... mai multpământeşti, acest interval va fi umplut de cele patru fiare succesive (Daniel 7) sau puteri domnitoare ale naţiunilor (Daniel 2). Derularea normală a epocilor pământeşti a pornit de la premisa că scaunul de domnie al Domnului stă în Ierusalim. Misiunea acestui scaun de domnie, atunci când puterea a fost transferată naţiunilor, este exact o intercalare cu privire la domnia Sa pământească. Aşa ceva nu a fost în istoria lui Israel, nici înainte şi nici după „timpul naţiunilor”. Israel este prezentarea atât a eşecului din trecut, sub Lege, cât şi a autorităţii lui Mesia cu privire la domnia clară şi directă a lui Dumnezeu pe pământ în viitor. Dimpotrivă, perioada intermediară a naţiunilor este întreruperea acestei prezentări, oricare ar putea fi lucrările minunate ale lui Dumnezeu în harul Său în acest timp. ...
Lucrarea de Mijlocitor a lui Hristos (W. Kelly)
1 Ioan 2.1,2
Locuri din Biblie: 1 Ioan 2.1,2, Cuvinte cheie: Funcţia de avocat
Ce har străluceşte aici pentru noi! Eu am păcătuit, şi – ceea ce face ca situaţia să fie şi mai gravă – am păcătuit împotriva harului Său, deoarece nu am umblat veghetor şi smerit în rugăciune. Am dezonorat pe ... mai multDumnezeu, Tatăl meu bogat în dragoste. Şi ce spune Scriptura? Spune ea cumva aşa: „Dacă cineva a păcătuit şi-a pierdut binecuvântările”, sau: „El trebuie să meargă din nou la Mântuitorul, ca să primească viaţa veşnică”? Nimic de felul acesta. Scriptura spune: „Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor”. Nespus de minunat! Noi avem la Tatăl pe cineva care rezolvă toate problemele noastre, care este la lucru pentru noi acolo unde noi nu putem face nimic şi care vorbeşte cu Tatăl despre orice.
Promisiunile lui Dumnezeu făcute lui Avraam (W. Kelly)
Geneza 12.1-3; Galateni 3.8.16
Locuri din Biblie: Geneza 12.1-3; Galateni 3.8.16, Cuvinte cheie: Teologia legământului; Dispensaţionalism; Taină; Legământ (noul); Făgăduință
Nimeni nu neagă, că promisiunile, care au fost date lui Avraam, își au originea în harul lui Dumnezeu. Dar este o greșeală gravă să confunzi aceste promisiuni date lui Avraam cu promisiunile lui Dumnezeu în Hristos prin ... mai multEvanghelie, despre care se vorbește în Efeseni 3.6. Aceasta ar influența credința noastră, părtășia noastră și comportarea noastră. Desigur legământul cu Avraam cuprindea siguranță, primire, favoare și prietenie cu Dumnezeu pentru cei care aveau parte de acest legământ. Întrebarea este, dacă nu cumva, de exemplu, scrisoarea către Efeseni nu revelează un țel al harului mult mai adânc și mai înalt. La aceasta este vorba de un țel care niciodată nu a fost promis lui Avraam. Intenționat a fost păstrat ascuns, până când Duhul Sfânt a coborât pe pământ ca urmare a morții, învierii și înălțării Domnului Isus la dreapta lui Dumnezeu în cer. Nici deducțiile logice și nici tradiția nu ne va ajuta să răspundem la această întrebare. Dimpotrivă, ele ne vor împiedeca mai mult. Dar ce spune Scriptura? Vrem să comparăm două lucruri. La ambele aceste două lucruri este vorba de ceva care este total diferit în raza de acțiune și în caracter, cu toate că ambele în mod necesar își au izvorul în harul măreț al lui Dumnezeu.
Rugăciunea Domnului (W. Kelly)
Matei 6.9-13
Locuri din Biblie: Matei 6.9-13, Cuvinte cheie: Rugăciunea: personală; Tatăl nostru
Care este înţelesul rugăciunii Domnului şi la ce persoane se aplică? Aplicarea ei se limitează la timpul cât Isus a lucrat pe pământ sau se poate extinde şi la timpul după moartea Lui şi la prezent? – Acestea sunt ... mai multîntrebări care se pun frecvent şi răspunsul la ele a provocat deja greutăţi la unele suflete sincere. Cu ajutorul Domnului vrem să încercăm să răspundem la ele în cele ce urmează.
Studii asupra Evangheliei după Ioan (0) (W. Kelly)
Introducere la comentariul verset cu verset
Cuvinte cheie: Evanghelia după Ioan
Nici un creștin care dispune de cunoștințe nu va pune la îndoială, că evanghelia a patra poate fi caracterizată prin aceea, că ea prezintă pe Domnul Isus ca fiind Cuvântul, singurul Fiu, ca Dumnezeu Însuși pe ... mai multpământ. Nu ca Mesia, ca Fiu al lui David și Fiu al lui Avraam și în același timp Iehova al lui Israel, Emanuel; și nici ca Fiul, care se dedică slujirii lui Dumnezeu, nu apare El aici cu prioritate; și nu este prezentat aici nici ca Cel sfânt, născut de fecioara Maria sub acțiunea minunată a Duhului Sfânt și deci în acest sens ca fiind Fiul lui Dumnezeu, așa cum este prezentat în celelalte relatări inspirate ale lui Matei, Marcu și Luca. În evanghelia după Ioan strălucește natura Sa dumnezeiască sub voalul cărnii, cum El umblă din loc în loc și pretutindeni revelează pe Tatăl în Persoana Sa, în cuvintele și faptele Sale; și cum El apoi la înălțarea Sa la cer trimite și dă Duhul Sfânt, ca El (Duhul Sfânt) să fie cu ai Săi și să rămână în ai Săi în veci.
Trăiesc eu pentru mine însumi sau trăiesc pentru Hristos? (W. Kelly)
2 Corinteni 5.14,15
Locuri din Biblie: 2 Corinteni 5.14,15, Cuvinte cheie: Discipolat/Ucenicie; Devotamentul
Realitatea umilitoare constă în faptul, şi în privinţa aceasta toţi suntem de acord, că noi avem o natură care se iubeşte pe sine însuşi şi care caută ce este plăcut pentru sine, şi de aceea noi suntem întotdeauna ... mai multgata să cedăm acestei naturi şi prin aceasta primului gând al inimii noastre. Dar să punem pe Hristos înaintea sufletului nostru! Fie că este vorba de suferinţă sau bucurie, să privim la El!
Unitatea Dunhului (W. Kelly)
Locuri din Biblie: Efeseni 4.1-6, Cuvinte cheie: Biserica; Unitatea Duhului
Înainte de a ne ocupa cu subiectul darurilor slujirii, care este pus înaintea privirii noastre pe parcursul capitolului, Duhul Sfânt se preocupă mai întâi cu unitatea, de care au parte astăzi sfinţii lui Dumnezeu ... mai multîn Hristos. Era necesar ca această unitate să fie prezentată ca o mare platformă. Pe această platformă şi în legătură cu ea are loc slujirea. Căci slujirea scoate pe prim plan mai mult pe fiecare mădular al lui Hristos, şi nu atât de mult trupul ca întreg.
Viaţa veşnică (W. Kelly)
Serie de articole
Articole: 5, Cuvinte cheie: Viaţa veşnică
„Acesta nu ne urmează” (W. Kelly)
Marcu 9.38,40; Matei 12.30
Locuri din Biblie: Marcu 9.38-40; Matei 12.30, Cuvinte cheie: Comportare sectantă; Biserica: Sectarism
În evanghelia după Marcu capitolul 9 găsim o întâmplare specifică pentru Marcu. Domnul a mustrat pe ucenici, prin aceea că a luat un copil pentru a-i învăţa să fie smeriţi. Ce mustrare aspră pentru înălţarea ... mai multlor de sine! Chiar şi Ioan a dovedit cât de puţin a pătruns în inima lui până în momentul acela gloria lui Hristos, şi acest fapt îl determină pe om să fie mulţumit cu nimicnicia lui. Trebuia să vină ziua în care aceste lucruri vor prinde rădăcini adânci în inimile lor. Atunci ei vor primi realmente un câştig veşnic din gloria Sa. Însă în momentul acesta au arătat în chip dureros, că pentru aceasta era necesar mai mult decât numai cuvinte, chiar dacă era vorba de cuvintele Domnului Isus.
„Primiţi Duh Sfânt” (W. Kelly)
Ioan 20.17-23
Locuri din Biblie: Ioan 20.17-23, Cuvinte cheie: Duhul Sfânt: natura
Probabil că nu există nici un loc din Scriptură care să nu fi fost deja scos din context; dar nu este nici un loc din Scriptură care să fi fost incorect interpretat mai mult ca textul pe care l-am citit. Este imposibil să se înţeleagă ... mai multsensul deplin al comunicărilor foarte deosebite ale Domnului şi felul Său de a proceda cu Maria şi să se priceapă cuvintele Sale şi faptele Sale din seara aceea dacă nu se ţine seama de faptul că toate acestea sunt în strânsă legătură cu învierea Sa dintre morţi, şi anume ca Fiu al lui Dumnezeu. Epistola către Romani 1.4 spune că El a fost dovedit ca Fiu al lui Dumnezeu prin învierea morţilor. Exact acest punct de vedere este scos în evidenţă în mod deosebit de Duhul Sfânt aici în evanghelia după Ioan 20. Nu este vorba că El înviază pe alţii, ci că El Însuşi înviază. Totala simplitate în fenomenele însoţitoare exterioare ale învierii, veşmintele bine orânduite puse alături, »ştergarul care fusese pus pe capul lui Isus nu era cu fâşiile de pânză, ci împăturit şi pus într-un alt loc singur«, - toate acestea erau pentru ochiul nepărtinitor indicii clare că totul, oricât ar fi fost de minunat, trebuie să se fi desfăşurat fără grabă şi în linişte, ca şi cum cineva după o noapte odihnitoare s-ar fi ridicat din pat. Şi aşa a fost, era Fiul lui Dumnezeu, Cel care a înfăptuit lucrarea harului, pe care I-a încredinţat-o Tatăl s-o facă. El nu numai a fost înviat prin puterea lui Dumnezeu. Aceasta la locul ei este adevărat şi în alte locuri din Scriptură este accentuat acest fapt. Dumnezeu L-a înviat dintre morţi; Pavel ca şi Petru insistă asupra acestui fapt. ...