Slava morală a Domnului Isus (14) (J.G. Bellett)

În caracterul Său netransformabil

Locuri din Biblie: Ioan 21 şi Luca 24     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

În caracterele, pe care Domnul a fost chemat să le reveleze în timpul slujbei Sale, chiar dacă numai ocazional şi de scurtă durată, vedem permanent aceeaşi desăvârşire şi aceeaşi slavă morală, pe care El le-a avut pe ... mai multdrumul pe care El a mers zilnic: ca de exemplu când El apare ca Judecător în evanghelia după Matei capitolul 25 sau ca Apărător în evanghelia după Matei capitolul 22. Însă eu pot numai să amintesc acest subiect bogat în conţinut. La fiecare pas al lui Isus, în fiecare cuvânt, în fiecare acţiune s-a arătat o rază a slavei Sale; şi ochiul lui Dumnezeu a găsit o satisfacţie mai mare în viaţa lui Isus decât ar fi putut găsi într-o veşnicie de nevinovăţie adamitică.

Slava morală a Domnului Isus (15) (J.G. Bellett)

Cum ştia El să răspundă

Locuri din Biblie: Matei 15; Luca 2     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Un cuvânt al Scripturii spune: „Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia” (Coloseni 4.6). Cuvintele noastre ar trebui realmente să fie „totdeauna cu ... mai multhar”, aşa ca ele să fie de folos altora şi „să dea har celor ce le aud” (Efeseni 4.29). Fără îndoială deseori cuvintele noastre îmbracă caracterul de mustrare sau de corectare, uneori chiar pe un ton decisiv şi sever sau sunt rostite chiar cu râvnă şi cu mânie sfântă; şi astfel ele devin, aşa cum spune Scriptura, „drese cu sare”. Şi dacă ele posedă aceste însuşiri frumoase, adică ele sunt „în har” şi totuşi „drese cu sare”, ele vor mărturisi despre faptul că noi ştim „cum să răspundem fiecăruia”.

Slava morală a Domnului Isus (16) (J.G. Bellett)

Cum S-a purtat cu cei cu credinţa mică şi cu defectele oamenilor

Locuri din Biblie: Isaia 7.10-16; Luca 11.5,13     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Domnul Isus nu a respins niciodată credinţa slabă, dar pe de altă parte a întâmpinat cu bucurie cea mai îndrăzneaţă credinţă şi a răspuns cererilor ei. Credinţa tare, care direct şi fără să se scuze s-a apropiat ... mai multplină de încredere de El, a găsit totdeauna o primire bună din partea Lui, în timp ce sufletul timid, care a îndrăznit să se apropie de El numai cu teamă şi ruşinos, a fost încurajat şi binecuvântat. Cuvântul, care a ieşit de pe buzele Domnului, a eliberat imediat pe leprosul sărman de ceea ce apăsa pe inima lui ca un nor negru. „Doamne!”, spune el, „dacă vrei poţi să mă cureţi.” – „Da, vreau, fii curăţit!”, răspunde Isus. Însă scurt după aceea, aceleaşi buze exprimă ce umplea inima lui Isus faţă de credinţa neîndoielnică, plină de încredere a căpitanului păgân. Ceva asemănător găsim şi atunci când credinţa serioasă, îndrăzneaţă a unei familii din Israel desface acoperişul casei în care Se afla Domnul, ca să coboare la picioarele lui pe bolnavul lor.

Slava morală a Domnului Isus (17) (J.G. Bellett)

Cum El niciodată nu a uitat revendicările lui Dumnezeu

Locuri din Biblie: Marcu 2; Matei 15; Luca 19; Marcu 10     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Domnul Isus a dat fără încetare, dar rareori a găsit recunoştinţă la cei care au primit. El a dăruit din belşug, dar a avut puţin parte de părtăşie. Aceasta duce numai la mărirea şi glorificarea bunătăţii Sale. Aici practic nu ... mai multera nimic care să-L poată determina să arate bunătatea Sa; şi cu toate acestea El a dăruit mereu. El era ca Tatăl, care este în ceruri, despre care El Însuşi a spus: „El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi” (Matei 5.45).

Slava morală a Domnului Isus (18) (J.G. Bellett)

În comportarea Sa faţă de satan

Locuri din Biblie: Matei 4.1; 12.29; Efeseni 5.11     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Satan a încercat în pustie să prăbuşească pe Domnul în aceeaşi stricăciune morală în care el prin şiretenia lui l-a prăbuşit pe Adam şi natura umană în totalitatea ei. Biruinţa asupra ispititorului ... mai multconstituia pregătirea dreaptă, necesară pentru toate lucrările şi acţiunile Domnului. De aceea citim şi, că era Duhul, Cel care L-a dus să întâmpine pe ispititor: „Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul.” (Matei 4.1) Înainte ca Fiul Omului să poată intra în casa celui tare şi să-i jefuiască gospodăria, El a trebuit să lege pe cel tare (Matei 12.29). Înainte ca Isus să poată osândi „lucrările neroditoare ale întunericului” (Efeseni 5.11), El a trebuit să arate că El nu are nici o părtăşie cu ele.

Slava morală a Domnului Isus (19) (J.G. Bellett)

Cum El a încercat şi mustrat pe oameni

Locuri din Biblie: Matei 9.28; 12.30; 15.10; 16.23; Luca 7.42     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Gloriile morale ale slujbei lui Hristos devin deosebit de vizibile când noi privim pe Domnul Isus în legătura Lui cu omul. Fără întrerupere El înviorează şi slujeşte omului în cele mai felurite suferinţe ale lui. ... mai multÎn acelaşi timp El îi revelează mereu în modul cel mai clar că omul posedă o natură stricată, răzvrătită, depărtată de Dumnezeu. În afară de aceasta El îl pune la probă. Acest gând este puţin luat în considerare, de aceea este cu atât mai mult necesar să ne ocupăm mai îndeaproape cu aceasta.

Slava morală a Domnului Isus (2) (J.G. Bellett)

În echilibrul Său în har şi sfinţenie

Locuri din Biblie: Marcu 6

În toată Fiinţa Sa se observă o gingăşie, o amabilitate, care zadarnic sunt căutate la ceilalţi oameni. Şi cu toate acestea mereu se simte că El era „un Străin” pe pământ. Da, un Străin pe pământ, un ... mai multNecunoscut. Căci pământul acesta era plin de oameni care erau împotriva lui Dumnezeu. Dar ori de câte ori un necaz sau o nevoie dorea după El, El S-a arătat a fi foarte aproape. Distanţa, la care El Se ţinea, şi intimitatea, cu care Se apropia de nevoi – ambele erau desăvârşite. El nu numai a privit necazul din jurul Lui, ci El a luat parte la el, şi aceasta cu o compasiune adâncă, care venea din lăuntrul Lui. El nu numai a condamnat necurăţia din jurul Lui, ci El a menţinut chiar şi distanţa, pe care o cerea sfinţenia, faţă de orice atingere cu răul şi orice formă de întinare.

Slava morală a Domnului Isus (20) (J.G. Bellett)

Efectul care ea ar trebui să-l aibă asupra noastră

Slava morală a Domnului Isus (21) (J.G. Bellett)

În comportarea Sa în lucrarea pentru Dumnezeu

Slava morală a Domnului Isus (22) (J.G. Bellett)

Recunoaşterea ei de către Dumnezeu

Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Slava morală a Domnului Isus (3) (J.G. Bellett)

Ca Cel separat de lume

Locuri din Biblie: Ioan 7.2-44; 17     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Domnul Isus a arătat în Persoana Sa ce înseamnă cuvintele frecvent citate „în lume, dar nu din lume”, care fără îndoială sunt împrumutate din cuvintele Domnului.

Slava morală a Domnului Isus (4) (J.G. Bellett)

În felul cum mustră pe oameni

Locuri din Biblie: Matei 8;11;20     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Cu o desăvârşire măreaţă Domnul Isus a făcut diferenţă, când a răspuns oamenilor, între oamenii cu care avea a face. Când de exemplu Se preocupa cu suferinţa din afara cercului în care El Se afla în mod ... mai multnormal, dacă am voie să mă exprim astfel, vedem o gingăşie demnă de toată admiraţia unită cu puterea de a vindeca. Dar dacă este vorba de problemele ucenicilor, găsim atât mustrarea credincioasă cât şi tandrețea.

Slava morală a Domnului Isus (5) (J.G. Bellett)

În felul cum reacţionează la critică

Locuri din Biblie: Ioan 11; Marcu 4.38; Luca 8.45     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

Ori de câte ori Domnul Isus, şi aceasta a avut de multe ori loc, a fost acuzat de ucenicii Săi sau de adversarii Săi, El nu a căutat niciodată să se dezvinovăţească.

Slava morală a Domnului Isus (6) (J.G. Bellett)

El nu a cerut nimic de la oameni

Locuri din Biblie: Luca 22

Aşa după cum Isus în timpul slujirii Sale nu a căutat niciodată să Se justifice înaintea sentinţei oamenilor, tot aşa El nu a avut nici o pretenţie la compasiunea omenească în orele slăbiciunii Sale, când toate ... mai multputerile întunericului s-au năpustit asupra Lui. Când a ajuns să fie captivul iudeilor şi păgânilor, El nu a implorat şi nu s-a rugat sub nici o formă. El nu a apelat nici la compasiunea celor din jur şi nici nu a căutat să-Şi salveze viaţa. În grădina Ghetsimani rugăciunea Lui s-a înălţat spre Tatăl; dar prin nici un cuvânt nu a căutat să impresioneze inima marelui preot iudeu sau a guvernatorului roman. Tot ce El a spus oamenilor în ora aceea, a servit numai să pună în lumină păcatul pe care omul, atât iudeul cât şi păgânul, intenţiona să-l facă.

Slava morală a Domnului Isus (7) (J.G. Bellett)

În atitudinea Lui faţă de risipă

Locuri din Biblie: Matei 26.6-15; Ioan 6.13     Cuvinte cheie: Slava lui Hristos

În tot ce facem trebuie să ţinem seama de onoarea lui Dumnezeu, chiar dacă oamenii nu vor acorda nici o atenţie la tot ce tocmai nu slujeşte ordinii bune a lumii şi nu este favorabil binelui aproapelui. Isus a corespuns în orice ... mai multprivinţă drepturilor lui Dumnezeu în lumea aceasta egoistă, cu toate că El, aşa cum ştim foarte bine, a recunoscut pe deplin pretenţiile aproapelui referitoare la Persoana Sa. El a ştiut la timpul potrivit „să lepede” şi la timpul potrivit „să păstreze”. „De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut o faptă bună faţă de Mine”, a spus El, atunci când femeia a fost mustrată de ucenici, deoarece ea a turnat vasul cu parfumul foarte scump peste El; dar după hrănirea miilor de persoane, El a zis ucenicilor aceleaşi lucruri: „Strângeţi fărâmiturile care au rămas, ca să nu se piardă nimic” (Ioan 6.12).