Un cuvânt adresat părinţilor credincioşi
Efeseni 6.4

Autor necunoscut

© CSV, Online începând de la: 09.08.2019, Actualizat: 09.08.2019

Verset călăuzitor: Efeseni 6.4

Efeseni 6.4: … creşteţi-i [pe copiii voştri] în disciplina şi mustrarea Domnului.

Acest cuvânt al Sfintei Scripturi merită toată atenţia noastră deosebită. Nu este suficient să ne rugăm pentru copiii noştri, ca ei să se întoarcă la Dumnezeu şi să fie mântuiţi. De asemenea nu este suficient să vorbim cu ei despre Mântuitorul şi dacă apoi ei mărturisesc că ei cred în El. Nu, este de asemenea necesar să ne rugăm ca copiii noştri, care au ajuns să creadă în Domnul Isus, să rămână foarte aproape de El, şi este obligaţia noastră să fim un model pentru ei într-o viaţă trăită cu Domnul.

Sarcina noastră ca credincioşi este să educăm copiii noştri pentru Domnul. Deci nu pentru lume şi deşertăciunea ei, nu pentru o viaţă de plăceri şi confort. Cu cât mai mult aceasta ar trebui să fie dorinţa noastră, dacă copiii noştri sunt mântuiţi. Aceste suflete tinere au nevoie de hrană. Ele sunt „mieluşei”. Şi Domnul a spus lui Petru: „Paște mieluşeii Mei” [Ioan 21.15], nu: „Păstoreşte mieluşeii Mei”. Solicitarea aceasta îi este adresată cu privire la „oi”. Acestea trebuie păşunate şi păzite. Însă cu privire la mieluşei este vorba numai de păşunat. De ce? Mieluşeii au nevoie înainte de toate de hrană bună; căci ei trebuie să crească.

Găsesc copiii noştri, care sunt mieluşei ai turmei, hrană bună în casele noastre? Sau ei ne aud vorbind numai despre lucrurile lumii acesteia, despre îngrijorări şi tot felul de lucruri ale vieţii zilnice? Desigur copilul nu are cerinţe deosebite cu privire la discuţiile noastre. Dar dacă nu aude altceva de la noi, decât că noi discutăm despre lucrurile lumii acesteia şi ale vieţii zilnice, atunci se ajunge desigur la gândul că acestea ar fi cele mai importante pentru noi. Se învaţă devreme să aibă interese pentru lucrurile lumii acesteia.

Dar cât de cu totul altfel este, dacă noi de exemplu din când în când cântăm o cântare spirituală, discutăm în prezenţa lor despre Domnul Isus, cum El salvează suflete şi cum au fost bolnavii şi cei întristaţi mângâiaţi de El. Şi înainte de toate este important ca copiii să vadă cât mai devreme cum părinţii îşi dedică viaţa Domnului şi slujirii pentru El mai mult decât oricui. Cât de necesar este şi ca copiii să fie îndemnaţi să se respecte reciproc, să fie gata să renunţe în favoarea altora şi să aducă jertfe; dacă ei învaţă să se gândească la părinţi şi să fie gata să ajute pe alţi oameni şi să le fie plăcuţi. Un copil imită cu plăcere. Aceasta este în natura lui. Cât de minunat este când copiii noştri găsesc în împrejurările zilnice în noi modele spre bine.

„Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi” (Coloseni 3.16). Da, Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să fie preţuit în casele noastre şi respectat. La noi trebuie să se găsească o zidire spirituală reciprocă şi relaţii cordiale între toţi cei din casă. Creşterea în cunoaştere, maturizarea spirituală chiar şi în mustrarea Domnului ar trebui să fie preocuparea inimii noastre pentru casele noastre.


Dacă tu te laşi atras zilnic de Domnul, atunci şi copiii tăi se vor lăsa mai bine atraşi de tine.


 


Tradus de la: Ein Wort an gläubige Eltern

Titlul original: „Ein Wort an gläubige Eltern“
din Ermunterung & Ermahnung, 1960, pag. 107 şi următoarele.

Traducere: Ion Simionescu


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).