Creștinii nu mint – nu-i așa? (SoundWords)

Zaharia 8.16

Locuri din Biblie: Zaharia 8     Cuvinte cheie: Minciună

Ca niște creștini evlavioși, cum doar vrem toți să fim, știm că trebuie să ne comportăm riguros conform cu adevărul. Așa că băgăm deja în capul copiilor noștri că și minciunile de nevoie sunt tot minciuni. Și suntem foarte ... mai multatenți să facem vecinilor noștri o informare corectă asupra capacității cilindrilor noii noastre mașini. Dar oare cum stă treaba cu adevărul atunci când este vorba să apărăm propriul nostru drept sau autenticitatea grupării în care ne aflăm? Mai este și atunci adevărul așa de important pentru noi sau merge atunci după principiul: scopul scuză mijloacele? ...

Creștinul și îmbrăcămintea (SoundWords)

... nu contează totuși ce îmbrac, nu-i așa?

Locuri din Biblie: Deuteronomul 22; 1 Timotei 2; Tit 2; 1 Petru 3     Cuvinte cheie: Tradiţie; Îmbrăcăminte; Legalitate

Tema „îmbrăcăminte adecvată” a încins deja multe spirite de creștini. Pentru mulți, aceasta nu (mai) este deloc o temă, iar alții, așa se pare, și-au legat de ea întreaga identitate specifică grupării. ....

Cum ar trebui sărbătorită Cina? (S. Isenberg)

Luca 22.14-20; 1 Corinteni 10.14-17; 1 Corinteni 11.23-26.

Locuri din Biblie: Luca 22.14-20; 1 Corinteni 10.14-17; 1 Corinteni 11.23-26.     Cuvinte cheie: Cina; Frângerea pâinii

De fapt cuvântul „Cina” nu se întâlneşte în Cuvântul lui Dumnezeu. A fost pur şi simplu seară, atunci când Domnul Isus a instituit Masa Sa. Biblia vorbeşte de faptul, că se vine împreună ... mai multpentru frângerea pâinii, ea vorbeşte despre Masa Domnului. Mulţi vorbesc despre Masa de aducere aminte, ceea ce este foarte potrivit; dar nici această exprimare nu se întâlneşte în Biblie. Mult mai important decât numele este însă conţinutul, care este legat cu această Masă. Şi despre aceasta va fi vorba în acest articol.

Darul Duhului şi darurile (W. Kelly)

Faptele apostolilor 2; 8; 10; 19

Locuri din Biblie: Faptele apostolilor 2; 8; 10; 19     Cuvinte cheie: Duhul Sfânt: natura; Trupul lui Hristos

Vrem să vedem ce urmează după solicitarea apostolului de a se pocăi şi a se boteza: »Şi veţi primi darul Duhului Sfânt«. Desigur ei au ajuns să se pocăiască prin influenţa Duhului Sfânt. Dacă ei au primit Numele ... mai multDomnului Isus Hristos, dacă ei au găsit în El iertarea şi au fost botezaţi în acest Nume, - şi un astfel de botez nu ar fi avut nici o valoare, dacă aceste suflete nu ar fi crezut cu adevărat în Numele Său – atunci nu se poate îndoi de faptul, că Duhul Sfânt a fost Cel care i-a condus la pocăinţă şi credinţă în Numele Său. Din aceasta se vede clar, că primirea Duhului Sfânt, despre care este vorba aici, nu este acelaşi lucru cu acţiunea Duhului Sfânt, care conduce la pocăinţă şi credinţă. Este mai degrabă o acţiune suplimentară care urmează după aceasta; este o binecuvântare suplimentară; este un privilegiu, care se bazează pe credinţa care este deja în inimă şi este activă. Să se spună că cineva primeşte darul Duhului Sfânt în aceeaşi clipă în care el crede, cu siguranţă nu corespunde adevărului. Este foarte greu de presupus că aceasta a avut loc vreodată. Prin aceasta nu vreau să spun că în practică darul Duhului Sfânt nu este dăruit în aceeaşi împrejurare – dar niciodată nu este dăruit în aceeaşi clipă. M-ar mira, dacă cineva mi-ar putea da un exemplu din Cuvântul lui Dumnezeu sau din practică. Despre un astfel de caz nu am auzit niciodată şi un astfel de caz nu am văzut niciodată, şi eu cred – ceea ce este mai important – că Scriptura exclude o astfel de posibilitate.

De ce eu cred că răpirea va avea loc înaintea necazului cel mare (S. Isenberg)

Locuri din Biblie: 1 Tesaloniceni 4.13-18; Ioan 14.1-3     Cuvinte cheie: Răpire

Credincioşii pot să discute cu înflăcărare, când este vorba de momentul răpirii. Poate ea cu adevărat avea loc în orice moment, sau trebuie să mai aibă loc anumite lucruri? Scopul acestui articol este să prezinte foarte pe ... mai multscurt unele puncte esenţiale, care cel puţin scriitorului articolului îi face imposibil să creadă că răpirea credincioşilor va avea loc după necazul cel mare sau să creadă o doctrină potrivit căreia răpirea şi arătarea Domnului Isus în putere şi mare slavă pot avea loc în acelaşi moment.

De ce nu iei încă parte la frângerea pâinii? (H.P. Barker)

„Spre amintirea Mea”

Locuri din Biblie: 1 Corinteni 11     Cuvinte cheie: Masa Domnului; Frângerea pâinii

Desigur ne bucurăm când cineva se gândeşte la noi. Ne-ar durea dacă am şti că prietenii noştri niciodată nu se gândesc la noi, atunci când nu suntem alături de ei. „Poporul meu nu-şi mai aminteşte de ... mai multmine”, a spus o împărăteasă belgiană de odinioară, „este timpul să plec”. Acestea au fost ultimele ei cuvinte. Inima ei era zdrobită, pentru că aceia care odinioară erau alături de ea au uitat-o.

Declinul mărturiei creștine (B. Anstey)

Ruinarea și îndepărtarea de Cuvântul lui Dumnezeu

Cuvinte cheie: Biserica; Decăderea Bisericii

Din nefericire, înainte de a încerca să prezentăm instrucțiunile lui Dumnezeu din Cuvântul Său, mai întâi trebuie clarificate multe lucruri. Așa cum un constructor înțelept trebuie să sape adânc și ... mai multsă îndepărteze o mulțime de gunoaie și de materiale inutilizabile înainte de a putea pune temelia (Luca 6.48), tot așa trebuie să ne ocupăm de anumite lucruri care au ajuns în mărturia creștină și care pur și simplu nu își au locul acolo. Nu intenționăm să criticăm ordinea actuală din creștinism, doar pentru a găsi greșeli în ea. Facem acest lucru doar pentru că noi credem că este necesar ca cititorul să vadă cât de mult aceste lucruri sunt contrare ordinii biblice a lui Dumnezeu. De-a lungul timpului, multe lucruri din mărturia creștină au fost acceptate de mase ca fiind calea lui Dumnezeu. Se pare că nimeni nu se gândește măcar să verifice dacă aceste lucruri sunt în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu - temelia și ghidul creștinului. Oamenii iau totul ca atare. Problema este că anumite lucruri cu care am trăit mult timp ne tentează deseori să avem o opinie preconcepută care ne întunecă gândurile și ne împiedică să recunoaștem adevărul. Prin urmare, pentru mulți dintre noi, recunoașterea adevărului despre ordinea lui Dumnezeu pentru creștinii care se adună pentru închinare și slujire va însemna că poate va trebui să uităm unele lucruri pe care le-am adoptat (în mod eronat) de-a lungul anilor. Iar acest lucru nu este ușor.

Hristos şi Adunarea Sa (W.J. Hocking)

Serie de articole

Articole: 8     Cuvinte cheie: Biserica: Natura ei

Hristos şi Adunarea Sa (1) (W.J. Hocking)

Hristos şi zidirea Adunării Sale

Locuri din Biblie: Matei 16.13-20; Faptele apostolilor 2.37-41,47     Cuvinte cheie: Biserica: Natura ei

În capitolul acesta, Matei 16, este amintită pentru prima dată Adunarea lui Hristos; ea este introdusă foarte precis şi clar ca ceva cu totul nou în căile lui Dumnezeu. Natura ei deosebită se bazează pe faptul că Domnul Isus ... mai multHristos a fost lepădat de poporul Său pământesc, la care venise. El Însuşi S-a făcut cunoscut iudeilor ca Acela care a fost făgăduit din cele mai străvechi timpuri. Prin multe minuni şi semne El a dovedit că El era trimisul DOMNULUI, dar inima poporului pământesc al lui Dumnezeu nu s-a interesat de Mântuitorul lor; El nu era unul care să le placă lor. De asemenea ei nici nu s-au gândit, că El le va plăcea cândva, şi drept urmare L-au lepădat. De aceea părea aşa, că planurile lui Dumnezeu de binecuvântare a lumii acesteia au suferit o înfrângere din partea acelora despre care noi am putea presupune că ei ar fi ultimii care ar împiedica lucrările lui Dumnezeu spre binecuvântarea lor. Dacă a existat vreodată o naţiune care a avut parte de dovezile de favoare ale lui Dumnezeu, atunci aceasta era poporul Israel; şi cu toate acestea ei erau aceia care au fost împotriva lui Mesia şi L-au lepădat.

Hristos şi Adunarea Sa (2) (W.J. Hocking)

Hristos şi serviciul divin de cină al Adunării Sale

Locuri din Biblie: Faptele apostolilor 2.41-47; Faptele apostolilor 20.6,7; 1 Corinteni 10.14-22; 1 Corinteni 11.20-34     Cuvinte cheie: Biserica: Strângeri laolaltă

Însuşirea cea mai remarcabilă a Adunării este părtăşia ei prin Duhul Sfânt cu Domnul Isus, care S-a înălţat la cer. Domnul a dovedit prezenţa Sa acolo, puterea Sa şi împlinirea făgăduinţei Sale faţă de ei, prin ... mai multaceea că El a trimis pe Duhul Sfânt. Faptul că Duhul a venit s-a arătat în Ierusalim în efectul asupra ascultătorilor lui Petru. Trei mii s-au convertit în ziua aceea la Domnul şi au fost adăugaţi acelei grupe noi, care a fost formată ca o locuinţă a lui Dumnezeu prin Duhul.

Hristos şi Adunarea Sa (3) (W.J. Hocking)

Hristos şi mădularele diferite ale trupului Său

Locuri din Biblie: 1 Corinteni 12

Locul acesta din Scriptură (1 Corinteni 12) este unul din mai multe locuri din Noul Testament care tratează tema apartenenţei la trupul lui Hristos. Trupul lui Hristos este unul şi în privinţa aceasta este total diferit de unitatea ... mai multpoporului Israel. Această naţiune era constituită, aşa cum ştim, din douăsprezece seminţii, şi aceste douăsprezece seminţii erau prezentate înaintea Domnului prin cele douăsprezece pâini de pe masa prezentării pâinilor, o pâine pentru fiecare seminţie. Era exprimată o unitate naţională în faptul că toate seminţiile erau acolo, şi naţiunea ca întreg era reprezentată în felul acesta, în timp ce faptul că ei aveau responsabilitatea comună de conducere era prezentat prin aceea că erau douăsprezece pâini. În prezentarea Adunării lui Hristos este însă numai o singură pâine. Şi această unitate intimă constă în ciuda faptului că trupul lui Hristos se compune din credincioşi dintre iudei şi dintre păgâni, din liberi şi din cei care nu sunt liberi, da, din toate clasele şi raporturile sociale dintre oameni. Ei toţi au fost aduşi laolaltă şi prin Duhul Sfânt sunt contopiţi într-o singură corporaţie: trupul lui Hristos.

Hristos şi Adunarea Sa (4)

Hristos şi dragostea Lui, purtarea Lui de grijă şi planul Lui pentru Adunarea Sa

Locuri din Biblie: Efeseni 5.25-27     Cuvinte cheie: Biserica: Natura ei

Versetele din Efeseni 5.25-27 prezintă o legătura deosebită a Adunării cu Hristos – aşa cum ea era iniţial şi aşa cum ea este acum şi va fi atunci când planul lui Dumnezeu cu ea va fi împlinit. Vedem imediat că în ... mai multaceste versete Adunării îi este acordat un caracter foarte remarcabil şi deosebit, a cărui posedare, aşa cum va fi arătat, este prin Hristos Însuşi.

Hristos şi Adunarea Sa (5) (W.J. Hocking)

Adunarea de la Rusalii

Locuri din Biblie: Faptele apostolilor 2     Cuvinte cheie: Biserica: Natura ei

Capitolul acesta ne arată istoria, aşa cum noi toţi ştim, istoria divină a orei de naştere a Adunării lui Dumnezeu. Este un subiect dificil să vorbeşti despre Adunarea lui Dumnezeu. Şi deoarece învăţătura despre Adunare oferă o ... mai multgreutate deosebită, o parte mare a credincioşilor o ignorează cu totul şi îşi limitează atenţia şi slujba lor la viaţa fiecărui credincios în parte. Însă Adunarea lui Dumnezeu posedă un drept foarte mare asupra fiecărui credincios, oricât de greu ar fi să înţelegi poziţia ei actuală în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. În afară de aceasta greutatea în imaginaţie este mai mare decât în realitate.

Hristos şi Adunarea Sa (6) (W.J. Hocking)

Creşterea şi întărirea Adunării

Locuri din Biblie: Faptele apostolilor 2.41,47; Faptele apostolilor 9.31; Efeseni 4.7,8,11-16     Cuvinte cheie: Biserica: Natura ei

Tema, pe care o avem acum înaintea noastră, este aceea referitoare la felul cum a avut loc această dezvoltare. Dacă tratăm această temă, am putea, privit istoric, să ne folosim de toată cartea Faptele apostolilor, care descrie drumul ... mai multpe care s-a răspândit cunoaşterea Domnului nostru Isus Hristos şi credinţa în acele zile de început; şi am putea să studiem restul Noului Testament după Faptele apostolilor, căci epistolele, în mod deosebit cele ale lui Pavel, ne redau acea învăţătură sfântă, prin care este asigurată permanent creşterea Adunării.

Hristos şi Adunarea Sa (7) (W.J. Hocking)

Adunarea aflată în decădere şi dezordine

Locuri din Biblie: Matei 13.24-43; Faptele apostolilor 20.28-32; 2 Timotei 2.19-22     Cuvinte cheie: Biserica: Strângeri laolaltă

Cuvântul lui Dumnezeu a crescut şi s-a înmulţit mai departe, nu numai în Ierusalim, ci prin toată Iudeea, Samaria şi Galileea, şi în continuare până la marginile lumii cunoscute atunci. În primii ... mai multcâţiva ani ai istoriei Adunării răspândirea Evangheliei era fără îndoială deosebit de mare, dar chiar dacă comunitatea credincioşilor a crescut aşa de repede, chiar dacă numărul sfinţilor a crescut aşa de repede, totuşi ei erau una, având acelaşi ţel, chiar dacă nu erau în acelaşi loc; între ei era unitate; ei erau una în chestiunea Domnului. Umblau împreună în adevăr şi acţionau împreună în credinţă şi dragoste; şi prin toate ţinuturile îndepărtate era numai o singură Biserică, chiar dacă erau multe adunări locale. În privinţa acestei dezvoltări minunate ne-am putea întreba singuri: De ce această lucrare minunată nu a continuat să crească la fel? Dacă Biserica în primii treizeci sau patruzeci de ani ai existenţei ei s-a răspândit aşa de repede şi până acum au trecut mai mult de optsprezece secole, cum se face că nu toată lumea mărturiseşte Numele Domnului Isus Hristos? Dacă Biserica în acele zile de început era una şi creştea văzând cu ochii, de ce astăzi lucrurile sunt aşa de diferite? În loc să se vadă că cei care rostesc Numele Domnului Isus umblă toţi împreună în temere de Domnul şi în mângâierea Duhului Sfânt, vedem că ei sunt în mod trist sfărâmiţaţi şi împrăştiaţi şi că sfinţii lui Dumnezeu îşi permit lucruri şi încurajează la ele în Numele Domnului, pe care le ştim că sunt de la satan şi nu de la Dumnezeu.