Autor: Botschafter

Există diferenţe între Israel şi Adunare (Biserică)?

Bibelstellen: Galateni 1.4,5; Ioan 4.21; Coloseni 2.17; Evrei 9.1,10     Stichwörter: Dispensaţionalism

Domnul Isus S-a născut să fie Împărat; pentru aceasta a venit în lume, ca să dea mărturie despre adevăr. Dar deoarece ai Săi nu L-au primit, El renunţă pentru un timp să domnească aici pe pământ şi, reîntors ... mehrîn cer, de acolo din cer adună o Adunare (Biserică), care ca soţie a Lui va moşteni împreună cu El Împărăţia. Acest timp al absenţei lui Isus este pentru noi veacul actual rău. Când această Adunare (Biserică) va fi completă şi va fi luată la El, El va veni împreună cu ea, ca să primească drepturile care I se cuvin; şi ca adevăratul Melhisedec El va supune toate împărăţiile, care se află sub toate cerurile, sub sceptrul Său de dreptate şi pace.

Nimicirea lui antihrist

Bibelstellen: Daniel 9.24-27; Apocalipsa 11.2-3; Isaia 11.11-16; 32.1,17-18     Stichwörter: Dispensaţionalism

„Şaptezeci de săptămâni”, i s-a spus lui Daniel (Daniel 9.24-27), „au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ... mehrispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.”

Venirea Domnului pentru Biserică şi pentru lume

Bibelstellen: 1 Tesaloniceni 4.16-17; 2 Tesaloniceni 1.7-9; Zaharia 14.4; Ioel 3.2     Stichwörter: Dispensaţionalism

Când Domnul va veni ca să ia Biserica Sa, atunci El nu va coborî pe pământ, ci va veni numai în văzduh, unde Adunarea va fi răpită în întâmpinarea Lui în nori (1 Tesaloniceni 4.16-17). Când ... mehrEl va veni pentru judecată pe pământ, „picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în faţa Ierusalimului, spre răsărit” (Zaharia 14.4). „Toate naţiunile vor fi strânse şi vor fi coborâte în valea lui Iosafat; şi El le va judeca acolo” (Ioel 3.2).

Israel

Bibelstellen: Osea 1.9; 3.4; Amos 9.9; Zaharia 12.10-13.1,2; Ieremia 50.4-5; Ezechiel 36.24-28     Stichwörter: Dispensaţionalism

În veacul actual Israel este lepădat de Dumnezeu, deoarece el a lepădat pe Împăratul său şi pe Dumnezeu. Dumnezeu îi spune: „Voi nu sunteţi poporul Meu şi Eu nu sunt Dumnezeul vostru” (Osea 1.9). Este acest ... mehr„timp lung” în care copiii Israel vor fi „fără împărat, fără prinţ, fără jertfă, fără stâlp. Fără efod şi fără terafimi” (Osea 3.4).

Naţiunile

Bibelstellen: Ioan 12.31; 14.30; 2 Corinteni 4.4; Apocalipsa 19; 20.1-3; Isaia 26.9     Stichwörter: Dispensaţionalism

În veacul actual naţiunile sunt înşelate de satan, „prinţul lumii acesteia”, „dumnezeul veacului acestuia” (Ioan 12.31; 14.30; 2 Corinteni 4.4). Naţiunile sunt ele însele lumea aceasta, a cărei ... mehrcăpetenie este satan; ele sunt din veacul acesta, al cărui dumnezeu este satan.

Biserica, respectiv Adunarea

Bibelstellen: 1 Corinteni 15.51-52; 1 Tesaloniceni 5.10; 2 Corinteni 5.6     Stichwörter: Dispensaţionalism

În veacul actual Adunarea sau Biserica strânsă prin Duhul Sfânt din toate naţiunile, seminţiile, popoarele şi limbile trăieşte prin credinţă din viaţa Capului ei o viaţă care este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. ... mehrMădularele ei sunt într-adevăr acum copii ai lui Dumnezeu, dar ce vor fi ei în viitor nu s-a arătat încă (1 Ioan 3.2). Ei sunt însă lepădaţi de fii veacului acesta, aşa cum este încă şi Capul lor, ei sunt consideraţi ca „gunoiul lumii, lepădătura tuturor” (1 Corinteni 4.13).

Creaţia

Bibelstellen: Filipeni 3.20-21; Romani 8.18-22; Fap. 3.19     Stichwörter: Dispensaţionalism

În veacul actual toată creaţia suspină şi zace în durerile naşterii; ea este supusă deşertăciunii (nu de bună voie, ci din cauza celui care a supus-o), având speranţă (Romani 8.18-22). Căci într-adevăr, ... mehrcând omul, împreună cu toată creaţia, al cărei cap era, prin neascultare a rupt legătura care îl lega de Dumnezeu, i s-a spus: „Blestemat este pământul din cauza ta; cu trudă vei mânca din el în toate zilele vieţii tale; şi îţi va da spini şi mărăcini; şi vei mânca iarba câmpului. În sudoarea feţei tale vei mânca pâine, până te vei întoarce în pământ, pentru că din el ai fost luat; pentru că ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce” (Geneza 3.16-19).

Isus Hristos

Bibelstellen: Evrei 2.5-9; Psalmul 8; Apocalipsa 11.15; Filipeni 2.5-10; Apocalipsa 20.7-9; 1 Corinteni 15.28     Stichwörter: Dispensaţionalism

Isus Hristos Cel lepădat pe pământ în veacul actual S-a retras în cer, unde El, şezând pe tronul Tatălui Său, aşteaptă ceea ce urmează să se împlinească, şi anume, ca „vrăjmaşii Lui să fie puşi ca ... mehraşternut al picioarelor Sale” şi toate lucrurile să-I fie supuse. Într-adevăr, acum Îl vedem încununat cu glorie şi onoare pe Acela care a fost făcut cu puţin mai prejos decât îngerii, însă nu vedem că toate Îi sunt supuse. Aceasta din urmă este rezultatul a ceea ce apostolul ne învaţă în epistola către Evrei 2.5-9.

Taina ascunsă de veacuri

Bibelstellen: Efeseni 3.1-10; Coloseni 1.14-27; Ioel 2.28-35; Fap. 2.16-21; Amos 9.11-12; Fap.15.15-17     Stichwörter: Dispensaţionalism

Adunarea este „taina lui Hristos, care n-a fost făcută cunoscut fiilor oamenilor în celelalte veacuri, în felul cum a fost descoperită acum sfinţilor apostoli şi proroci ai lui Hristos, prin Duhul. Că adică neamurile sunt ... mehrîmpreună moştenitoare cu noi şi iau parte cu noi la aceeaşi făgăduinţă în Hristos Isus, prin Evanghelia aceea ... taina ţinută ascunsă din veşnicii în Dumnezeu” (Efeseni 3.1-10; Coloseni 1.14-27).

Adunarea devine pentru prima dată vizibilă

Bibelstellen: Matei 16.16-18     Stichwörter: Dispensaţionalism

Dacă acum trecem la Noul Testament, vedem Adunarea pentru prima dată în învăţăturile Domnului, cu ocazia când Israel L-a lepădat. Apoi o vedem – după ce ea a fost constituită pe baza lui Isus mort şi înviat ... mehr– pusă în locul lui Israel şi a Împărăţiei Sale, care începând de atunci va fi amânată pentru timpuri viitoare.

Învăţăturile lui Pavel referitoare la natura Adunării (Bisericii)

Bibelstellen: Efeseni 1.22-23; 2.16; 4.1-16; Coloseni 1.18,24; 1 Corinteni12.12-27     Stichwörter: Dispensaţionalism

Cea mai importantă din învăţături, aceea care într-o oarecare măsură include şi pe celelalte şi la care Pavel revine de cele mai multe ori, este aceea, că Adunarea este „trupul lui Hristos” (Efeseni 1.22-23; 2.16; ... mehr3.6; 4.1-16; 5.23-32; Coloseni 1.18,24; 1 Corinteni 12.12-27).

Decăderea Adunării (Bisericii)

Bibelstellen: Matei 13; Romani 11.22; Fap. 20.29-30; 1 Timotei 4.1-3; 1 Ioan 2.18; Fap. 20.29-30     Stichwörter: Dispensaţionalism

Israel trebuia să arate tuturor popoarelor prin ascultarea sa şi prin binecuvântările legate de această ascultare, cât „de fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul” (Psalm 144.15). Chiar şi acest popor aşa de ... mehrprivilegiat era neascultător şi a lepădat pe Domnul. Însă Dumnezeu va cere în veacul viitor de la Israel şi de la naţiuni ca ele, văzând atunci gloria revelată a Fiului lui David, să se supună de bună voie acestui adevărat Melhisedec, care va domni peste ei în pace şi dreptate.

Răpirea Adunării (Bisericii)

Bibelstellen: 1 Tesaloniceni 4.14-18; Filipeni 3.11; Ioan 5.28-29; Luca 20.35; Apocalipsa 20; 2 Corinteni 5.4; Ioan 14.2-3     Stichwörter: Dispensaţionalism

Faptul că vor avea loc mai multe învieri diferite una de alta rezultă deja din expresia: „Învierea dintre morţi” (Fap. 4.2; Luca 20.35; Filipeni 3.11). Ea ne este însă explicată în mai multe afirmaţii ... mehrdeosebite; de exemplu Luca 14.14: „Şi va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.”

Răpirea Adunării (Bisericii) – nevăzută de lume

Bibelstellen: Ioan 14.19; Geneza 5.24; 2 Împăraţi 2.11     Stichwörter: Dispensaţionalism

Nu numai că lumea nu va avea parte de răpirea Adunării, ci ea nici nu va vedea răpirea.

Femeia şi fiara: un imperiu se reîntoarce

Bibelstellen: Apocalipsa 17.8; Daniel 7.23-27; 1 Timotei 2.1-2     Stichwörter: Dispensaţionalism

După ce Dumnezeu în mânia Sa a dat poporului Israel un împărat, în mânia Lui l-a luat înapoi, cu toate că El a suportat cu mare răbdare rătăcirile acestui popor cu grumazul tare. De când păcatul lui ... mehrSolomon a produs despărţirea celor zece seminţii şi idolatria lor, Dumnezeu i-a atenţionat mereu prin slujitorii Săi, profeţii. Dar când Israel nu s-a întors la Dumnezeul său, în cele din urmă el a fost dus în captivitate prin Salmanasar, împăratul Asiriei, şi niciodată nu s-a mai întors înapoi.

Însuşirile lui antihrist

Bibelstellen: Daniel 8.9-14; 1 Ioan 2.18,22; Apocalipsa 12; 17; Ezechiel 34.15-16; Zaharia 11.16     Stichwörter: Dispensaţionalism

Acest locţiitor al lui satan este, în contrast „cu Domnul mântuirii, pe care Dumnezeu L-a ridicat lui Israel în casa robului Său David” (Luca 1.69), cornul mic văzut de Daniel (Daniel 7.8,24-26), care iese ... mehrîntre cele zece coarne, şi dinaintea căruia sunt smulse trei coarne, şi care avea ochi ca ochii de om, şi o gură care vorbeşte cu trufie.

Artikel: 2     Stichwörter: Siguranţa mântuirii

În această serie de articole sunt analizate multe pasaje biblice referitoare la tema "siguranţa mântuirii".

Predestinarea – consecința credinței noastre?

Bibelstellen: Efeseni 1.4; Romani 8.29,30; Romani 9     Stichwörter: Alegerea/Predestinarea; Calvin/Arminius

Privită din acest punct de vedere, doctrina predestinării este o comoară infinit de mângâietoare pentru creștinul credincios. El învață din ea că toată fericirea lui se bazează pe dragostea eternă și pe planurile eterne ... mehrale lui Dumnezeu. Această conștientizare îl desprinde de sine însuși și îl aduce într-o legătură mai strânsă cu Dumnezeu. Îi așază picioarele pe un teren ferm, de neclintit, căci ce este mai sigur decât dragostea veșnică a lui Dumnezeu? Ea înlătură orice gând despre propria activitate și propriul caracter ales; căci „nu este [sau: nu depinde] de la cine vrea, nici de la cine aleargă, ci de la Dumnezeu, care Se îndură” (Romani 9.16). Din păcate, omul a abuzat de acest adevăr glorios și l-a pus ca o piatră de poticnire în calea păcătosului pierdut. Nimic nu este mai contrar Scripturii și planului Duhului Sfânt decât această utilizare greșită. Predestinarea este un adevăr care trebuie învățat în Biserica (Adunarea) lui Hristos, dar nu este potrivit pentru predicile adresate lumii. Păcătoșilor pierduți trebuie să li se propovăduiască Evanghelia harului lui Dumnezeu în Hristos; trebuie să li se ceară în locul lui Hristos să se împace cu Dumnezeu. Chiar dacă predicatorul Evangheliei știe că vor crede doar atâția câți sunt rânduiți pentru viața veșnică, el nu trebuie să includă predestinarea în predicarea sa. Dacă o face, el discreditează proclamarea harului lui Dumnezeu și simțul responsabilității omului în ceea ce privește acceptarea Evangheliei. Niciodată apostolii nu au procedat în acest mod. Ei au predicat Evanghelia tuturor creaturilor; i-au determinat pe oameni să creadă. Dar ei îi instruiau cu privire la predestinare doar pe cei care credeau adevărul creștin. Așa că se cuvine și acum să se procedeze la fel. Doctrina predestinării este la locul ei în interiorul casei, pentru întărirea și mângâierea credincioșilor. Diavolul este cel care i-a atribuit un loc în afara casei, pentru poticnirea sufletelor îndurerate.

Bibelstellen: Psalmul 1.3; Ieremia 17.8     Stichwörter: Credincioşi tineri

Plăcute sunt relatările Cuvântului lui Dumnezeu, care ne lasă să vedem roade veritabile. Ele sunt scrise pentru învăţătura şi îmbărbătarea noastră. De o deosebită frumuseţe sunt roadele pe care noi le vedem că se coc ... mehrpentru Isus, care sunt aduse direct Lui, Aceluia pe care Îl iubeşte sufletul nostru.

2. Könige 6,24–7,20

Bibelstellen: 2. Könige 6; 2. Könige 7     Stichwörter: Evangelium

Pharisäische Frömmigkeit und Eigengerechtigkeit kann wehklagen und fasten, kann eine traurige Miene aufsetzen und sich viele Dinge auflegen, um dadurch die Gunst Gottes zu erlangen. So war es auch bei Joram. Solange noch ein Schimmer ... mehrHoffnung übrigblieb, vermochte er den Schein von Gottesfurcht aufrechtzuerhalten; aber sobald sich seine Gebete als fruchtlos erwiesen, sein Sitzen in Sack und Asche keinen Vorteil brachte, die Belagerung fortdauerte und die Hungersnot ihren höchsten Gipfel erreichte, da warf er sich der Verzweiflung in die Arme und offenbarte sich als ein öffentlicher Feind des Gottes, dem er bisher zum Schein gehuldigt hatte. Gott selbst war außer seinem Bereich; aber es gab einen, von dem er wusste, dass er völlig eins war mit dem Namen und der Sache Gottes; und er beschloss, an diesem, dem Propheten Elisa, den Zorn zu stillen, der in seinem Herzen gegen Gott entbrannt war.

1. Johannes 3,1-3

Bibelstellen: 1. Johannes 3     Stichwörter: Kinder Gottes     Vorlesezeit: 4 min

In Bezug auf das was wir sind lesen wir: „Jeder der diese Hoffnung zu ihm hat, reinigt sich selbst.“ Wir haben als Kinder Gottes eine neue Verantwortung. Jede Verantwortung rührt von der Stellung oder dem Verhältnis her, die ... mehrman hat; man muss in einem bestimmten Verhältnis stehen, um eine Verpflichtung zu haben. Ich bin ein Kind Gottes; mein Wandel muss deshalb der eines Kindes sein, das ist das Maß meiner Verantwortung. Christus ist das Muster eines Menschen, der ein Kind Gottes ist. Wenn wir in Christus sind und Christus in uns ist, dann müssen wir dies auch beweisen und Christus in unserem ganzen Leben offenbaren.

1. Johannes 2,2; Hebräer 9,28

Bibelstellen: 1. Johannes 2; Hebräer 9     Stichwörter: Sühnung; Stellvertretung     Vorlesezeit: 8 min

Obwohl Sühnung und Stellvertretung in dem Werk Christi innig miteinander verbunden sind, so sind sie doch zwei sehr verschiedene Dinge, die wir gut auseinanderhalten müssen, wenn wir das Wort Gottes „recht teilen“ wollen: ... mehrSühnung ist die Seite des Opfers Christi, die, wenn ich es so ausdrücken darf, Gott zugekehrt ist und auf die ganze Welt Bezug hat; Stellvertretung ist die entgegengesetzte Seite; sie hat nur auf die Gläubigen Bezug.

Matei 6.9-13; Luca 11.1-4

Bibelstellen: Matei 6.9-13; Luca 11.1-4     Stichwörter: Tatăl nostru

Rugăciunea pe care Domnul i-a învățat pe ucenicii Săi și care este numită de obicei „Tatăl nostru” (Pater noster) după începutul formulării ei, se găsește în două locuri în Noul Testament: în ... mehrMatei 6.9-13 și în Luca 11.2-4 (în ultimul loc, însă, doar cinci cereri). În Matei 6, ea face parte din așa-numita Predică de pe munte, în care Domnul se adresează ucenicilor Săi iudei, pentru a-i scoate din sentimentele și gândirea lor anterioară și a-i introduce în principiile Împărăției cerurilor, pe care El venise să o instaureze. După diferite învățături anterioare, El îi avertizează pe ucenici să nu se roage „ca cei dintre națiuni; pentru că ei gândesc că prin vorbirea lor multă vor fi ascultați”

Matei 16.28-17.8; Marcu 9.1-8; Luca 9.27-36

Bibelstellen: Matei 16.28-17.8; Marcu 9.1-8; Luca 9.27-36     Stichwörter: Transfigurare

Ceea ce acum trebuie să ne atragă privirea în mod deosebit este că Moise şi Ilie sunt văzuţi împreună cu Isus în aceeaşi glorie. Despre Domnul citim: „şi [El] a fost transfigurat înaintea lor şi hainele Lui au ... mehrdevenit strălucitoare, foarte albe, aşa cum nici un înălbitor de pe pământ nu poate înălbi” (Marcu 9.3). În Luca 9.30,31 citim că Moise şi Ilie au fost văzuţi cu El în aceeaşi glorie, în timp ce cei trei ucenici, care erau de faţă, au văzut într-adevăr gloria, însă ei nu au avut parte de ea („Şi, iată, vorbeau cu El doi bărbaţi, care erau Moise şi Ilie, care, arătându-se în glorie, …”; Luca 9.30,31). Găsim aici deci o prezentare a ceea ce va avea loc cândva în Împărăţia lui Hristos. Moise este imaginea tuturor credincioşilor, care vor fi murit înainte de venirea lui Isus, Ilie dimpotrivă este imaginea acelor credincioşi care vor fi luaţi în cer fără să moară, în timp ce ucenicii reprezintă pe acei credincioşi care vor locui pe pământ în timpul domniei lui Hristos în Împărăţia de o mie de ani şi care vor vedea gloria lui Hristos şi a sfinţilor glorificaţi, dar nu vor avea parte de ea. Sfinţii glorificaţi vor avea parte împreună cu Domnul de aceeaşi glorie.

Zwei kurze Aufsätze aus dem Jahr 1919

Stichwörter: Gebet: in der Gemeinde; Gemeinde: Gebet; Lieder; Musik     Vorlesezeit: 8 min

Bei der bekannten Neigung der menschlichen Natur zur Oberflächlichkeit und Trägheit sind wir ja stets in Gefahr, die Vorzüge und Vorrechte unserer Stellung als Gläubige nicht mehr mit den Augen des Glaubens und den Gefühlen ... mehrder Dankbarkeit zu genießen, sondern sie rein gewohnheitsmäßig zu betrachten und so auch unseren Platz bei den Zusammenkünften einzunehmen. Dadurch entstehen dann traurige Missstände. Anstatt sich, im Bewusstsein seines Nichts und seiner völligen Unfähigkeit, in enger Gemeinschaft mit dem Herrn der Leitung des Heiligen Geistes hinzugeben, beteiligt man sich an dem Dienst, schlägt Lieder vor, ja redet und betet, als wenn es sich um irgendeine andere menschliche Tätigkeit handle.