Die Auserwählung – eine Folge unseres Glaubens? (Botschafter)

Epheser 1,4; Römer 8,29.30; Römer 9

Locuri din Biblie: Epheser 1; Römer 8; Römer 9     Cuvinte cheie: Auserwählung; Prädestination; Calvin/Arminius

Die Lehre von der Auserwählung eine unendlich trostreiche Kostbarkeit für den Christen. Er lernt daraus, dass seine ganze Glückseligkeit in der ewigen Liebe und den ewigen Absichten Gottes begründet liegt. Diese Erkenntnis ... mai multlöst ihn von sich selbst und bringt ihn in eine engere Verbindung mit Gott. Sie stellt seine Füße auf einen festen, unerschütterlichen Boden; denn was ist sicherer als die ewige Liebe Gottes? Sie beseitigt alle Gedanken an eigenes Wirken und eigene Vortrefflichkeit. Leider hat der Mensch diese herrliche Wahrheit missbraucht und sie als einen Stein des Anstoßes auf den Weg des verlorenen Sünders gelegt.

Ein himmlischer Christus, deswegen eine himmlische Gemeinde (W.J. Hocking)

Epheser 1,16-23

Locuri din Biblie: Epheser 1     Cuvinte cheie: Dispensationalismus; Bundestheologie; Himmlische Berufung

Es ist die allgemeine Tendenz in der Praxis des menschlichen Geistes, Christus und die Gemeinde zu trennen. Das geschieht besonders dann, wenn es sich um jene Beziehungen der innigen Einheit handelt, die die Schrift offenbart und betont als die ... mai multspeziellen Kennzeichen der christlichen Berufung. Welche von den großen Gruppen in der Christenheit ist wirklich darauf bedacht, dass die Kirche so mit Christus im Himmel verbunden ist, dass die Einrichtung der Gemeinde einen wesentlichen Charakter durch gerade diese Tatsache bekommt? Die römischen, anglikanischen, nonkonformistischen, um nicht zu reden von den griechischen Kirchen erkennen alle nicht, dass die lebendige Verbindung zwischen der Kirche und ihrem auferstanden Haupt droben nicht nur eine rein abstrakte Idee ist, rein theoretisch und völlig unwirksam, sondern ein lebenswichtiges Prinzip, dass bei jeder Handlung Gestalt gewinnen sollte.

Epistola către Efeseni (1) (M. Behnam)

Capitolul 1

Locuri din Biblie: Efeseni 1

Duhul Sfânt începe această scrisoare cu amintirea numelui scriitorului ei și slujitorului Lui; căci Pavel era vasul ales de Dumnezeu să fie un apostol al lui Isus Hristos între națiuni (Galateni 2.7-9). El a fost din trupul ... mai multmamei lui pus deoparte pentru această lucrare. Lucrarea lui apostolică era caracterizată prin aceea, că ea a fost primită de la Domnul Isus, după ce El a fost înălțat la cer și Și-a ocupat locul în slavă la dreapta Tatălui (Faptele apostolilor 9.15; Galateni 1.12-16). El era un apostol „prin voia lui Dumnezeu”. Vedem deci aici izvorul lucrării sale, care a avut ca urmare binecuvântarea și bucuria credincioșilor din toate timpurile.

Epistola lui Pavel către Efeseni (1) (B. Anstey)

Capitolul 1

Locuri din Biblie: Efeseni 1

Pavel începe scrisoarea cu salutul său obișnuit și se numește pe sine însuși „apostol al lui Hristos Isus”. El nu se adresează unei adunări, ci „sfinților și credincioșilor” care sunt „în ... mai multEfes”; prin urmare, alți slujitori nu sunt incluși împreună cu el în salut. (Conform cu 2 Corinteni 13.1, atunci când Pavel se adresează adunărilor, el include de obicei și pe alții în salut.) Evident, este vorba de o scrisoare circulară, care trebuia să fie transmisă printre credincioșii din zonă

Imagine: CTP
Expresii biblice explicate pe scurt: Tainele (B. Anstey)

Din „Doctrinal definitions”

Locuri din Biblie: Romani 11; 1 Corinteni 15; 1 Tesaloniceni 4; 2 Tesaloniceni 2; Efeseni 1; Efeseni 3; Coloseni 1; 1 Timotei 3; Apocalipsa 1; Apocalipsa 10; Apocalipsa 17     Cuvinte cheie: Taină; Dispensaţionalism

O „taină” în Sfânta Scriptură nu este ceva misterios și enigmatic, ci o taină descoperită, care era necunoscută oamenilor înainte de a fi dezvăluită (Deuteronomul 29.28). „Tainele lui Dumnezeu” (1 ... mai multCorinteni 4.1; 13.2; 14.2) sunt anumite aspecte ale adevărului, pe care Dumnezeu nu le făcuse cunoscute oamenilor înainte de venirea Domnului Isus Hristos și de trimiterea Duhului Sfânt (Romani 16.25; Efeseni 3.5; Coloseni 1.26). Ele constituie, în esență, revelația creștină a adevărului. Apostolii au fost „administratorii” acestor taine și, prin urmare, au avut sarcina de a le face cunoscute Bisericii (1 Corinteni 4.1).

Gottes Souveränität bei der Erlösung des Menschen (6) (R.A. Huebner)

Gottes Souveränität im Epheserbrief

Locuri din Biblie: Epheser 1; Epheser 2     Cuvinte cheie: Sohnschaft     Vorlesezeit: 159 min

Am Anfang unserer Betrachtung des Römerbriefes haben wir festgestellt, dass im Römer- und im Epheserbrief der Sünder auf unterschiedliche Art und Weise gesehen wird. Der Römerbrief sieht den Sünder als jemand, der in ... mai multSünden lebt und den Tod verdient hat. Wir sind mit Christus gestorben und betrachten uns nun als solche, die für Gott leben. In Epheser 2 dagegen wird der Sünder als tot in Übertretungen und Sünden gesehen und als jemand, der es nötig hat, lebendig gemacht zu werden. Beide Sichtweisen sind richtig, und beide Briefe ergänzen einander. Wir dürfen nicht irgendeine Schriftstelle anführen gegen das, was in Epheser 2 dargestellt wird, und einwenden: „Wie kann ein Toter glauben?“ Zugegeben, ein Toter kann nicht glauben, und deshalb benötigt er die lebendig machende Kraft Gottes, der ihm Glauben und eine neue Natur einpflanzt.

Înfierea (B. Anstey)

Locuri din Biblie: Romani 8.14,15,23; Romani 9.4; Galateni 4.5-7; Efeseni 1.5     Cuvinte cheie: Înfierea; Copiii lui Dumnezeu

Noţiunea înfiere este folosită în Scriptură în legătură cu Israel şi cu Adunarea, însă în sensuri cu totul diferite. În legătură cu Israel adoption se referă la faptul că Israel va fi adus între ... mai multpopoarele pământului într-un loc privilegiat cu privire la Dumnezeu (Exodul 4.22). Însă în sens creştin adoption are a face cu faptul că un copil al lui Dumnezeu este aşezat în familia lui Dumnezeu pe locul privilegiat al Fiului Însuşi, prin aceea că el posedă Duhul Sfânt locuind în el. Înfierea este mai mult decât primirea, prin aceea că cel credincios are parte de privilegiile şi de libertatea pe care numai un fiu o poate avea în prezenţa lui Dumnezeu.

Kann man glauben, ohne mit dem Heiligen Geist versiegelt zu sein? (F.G. Patterson)

Epheser 1,13

Locuri din Biblie: Epheser 1     Cuvinte cheie: Versiegelung

Findet die Versiegelung direkt statt, nachdem man glaubt, oder ist es während der Gnadenzeit möglich, dass jemand ein Gläubiger ist, ohne dass er versiegelt ist?

Locul lui Hristos este şi locul nostru (R.A. Huebner)

Efeseni 1-3

Locuri din Biblie: Efeseni 1; Efeseni 2; Efeseni 3     Cuvinte cheie: Teologia legământului; Dispensaţionalism

Duhul Sfânt venise într-adevăr deja la Rusalii de la Omul glorificat în cer, însă nu era descoperit totul cu privire la ce conţinea această venire. Dumnezeu a prevăzut pentru aceasta un moment special. Acest moment era ... mai multperioada de lucrare a apostolului Pavel. Prin el trebuia să fie revelată toată plinătatea a ceea ce a adus cu sine venirea Duhului. Împuternicirea lui în poziţia apostolică a venit de la acel Om glorificat acolo sus în cer. Ea a urmat după lepădarea mărturiei lui Ştefan. Pavel a fost rânduit să prezinte adevărurile referitoare la locurile cereşti (Efeseni) şi ne spune că noi suntem aşezaţi în locurile cereşti în Hristos Isus (Efeseni 2.6). Aceasta ne spune ceva despre poziţia noastră înaintea lui Dumnezeu. Noi nu suntem aşezaţi în locuri pământeşti, aşa cum va fi poporul Israel mântuit (Ezechiel 20.33-38; Romani 11.26; Isaia 60.21), când Hristos va Domni înaintea bătrânilor săi în glorie (Isaia 24.23).

Lucrarea terminată a lui Hristos (D.R. Reid)

1 Ioan 5.10; Efeseni 1.7; 2 Corinteni 5.18

Locuri din Biblie: 1 Ioan 5.10; Efeseni 1.7; 2 Corinteni 5.18     Cuvinte cheie: Ispăşire; Împăcare

Mulţi creştini se tem să se ocupe sistematic cu învăţătura biblică. Este suficient să aminteşti cuvinte cum ar fi teologie, hristologie, pneumatologie, antropologie, eclesiologie, escatologie şi alte fraze greu de exprimat, pentru a ... mai multsperia pe cineva. Şi este de la sine înţeles că credinţa „ce-prieten-bun-este-Isus-al-nostru” este tot ceea ce ai nevoie ca şi credincios. De ce ar trebui să-ţi produci dureri de cap cu această hrană grea? Dintr-un motiv bine întemeiat! Învăţătura este conform definiţiei tot ce învaţă Biblia, şi este extrem de important pentru un credincios în creştere să ştie ce învaţă Biblia.

Perioada de timp actuală şi cea viitoare (4) (Botschafter)

Învăţăturile lui Pavel referitoare la natura Adunării (Bisericii)

Locuri din Biblie: Efeseni 1.22-23; 2.16; 4.1-16; Coloseni 1.18,24; 1 Corinteni12.12-27     Cuvinte cheie: Dispensaţionalism

Cea mai importantă din învăţături, aceea care într-o oarecare măsură include şi pe celelalte şi la care Pavel revine de cele mai multe ori, este aceea, că Adunarea este „trupul lui Hristos” (Efeseni 1.22-23; 2.16; ... mai mult3.6; 4.1-16; 5.23-32; Coloseni 1.18,24; 1 Corinteni 12.12-27).

Poziţia şi starea credinciosului (H.L. Heijkoop)

Efeseni 1.3-5; 1.17-19; 2.4-6; 3.14-21

Locuri din Biblie: Efeseni 1.3-5; 1.17-19; 2.4-6; 3.14-21     Cuvinte cheie: Sfinţenia, sfinţirea; Orientare de viaţă pământească; Orientarea de viaţă cerească

La începutul epistolei către Efeseni găsim prezentată poziţia noastră, ca ceea ce Tatăl voia să ne dăruiască potrivit cu planul inimii Sale. El putea să ne dea toate binecuvântările pa baza lucrării Domnului Isus. Noi am ... mai multprimit toate acestea după ce noi am mărturisit păcatele noastre şi am crezut Evanghelia. Chiar dacă noi înţelegem puţin dimensiunea poziţiei noastre şi a binecuvântărilor noastre, totuşi ele sunt partea noastră prin credinţa în Domnul Isus. Dumnezeu ne vede în această poziţie, şi noi avem voie să ne vedem la fel în această poziţie.

Predestinarea (Botschafter)

Predestinarea – consecința credinței noastre?

Locuri din Biblie: Efeseni 1.4; Romani 8.29,30; Romani 9     Cuvinte cheie: Alegerea/Predestinarea; Calvin/Arminius

Privită din acest punct de vedere, doctrina predestinării este o comoară infinit de mângâietoare pentru creștinul credincios. El învață din ea că toată fericirea lui se bazează pe dragostea eternă și pe planurile eterne ... mai multale lui Dumnezeu. Această conștientizare îl desprinde de sine însuși și îl aduce într-o legătură mai strânsă cu Dumnezeu. Îi așază picioarele pe un teren ferm, de neclintit, căci ce este mai sigur decât dragostea veșnică a lui Dumnezeu? Ea înlătură orice gând despre propria activitate și propriul caracter ales; căci „nu este [sau: nu depinde] de la cine vrea, nici de la cine aleargă, ci de la Dumnezeu, care Se îndură” (Romani 9.16). Din păcate, omul a abuzat de acest adevăr glorios și l-a pus ca o piatră de poticnire în calea păcătosului pierdut. Nimic nu este mai contrar Scripturii și planului Duhului Sfânt decât această utilizare greșită. Predestinarea este un adevăr care trebuie învățat în Biserica (Adunarea) lui Hristos, dar nu este potrivit pentru predicile adresate lumii. Păcătoșilor pierduți trebuie să li se propovăduiască Evanghelia harului lui Dumnezeu în Hristos; trebuie să li se ceară în locul lui Hristos să se împace cu Dumnezeu. Chiar dacă predicatorul Evangheliei știe că vor crede doar atâția câți sunt rânduiți pentru viața veșnică, el nu trebuie să includă predestinarea în predicarea sa. Dacă o face, el discreditează proclamarea harului lui Dumnezeu și simțul responsabilității omului în ceea ce privește acceptarea Evangheliei. Niciodată apostolii nu au procedat în acest mod. Ei au predicat Evanghelia tuturor creaturilor; i-au determinat pe oameni să creadă. Dar ei îi instruiau cu privire la predestinare doar pe cei care credeau adevărul creștin. Așa că se cuvine și acum să se procedeze la fel. Doctrina predestinării este la locul ei în interiorul casei, pentru întărirea și mângâierea credincioșilor. Diavolul este cel care i-a atribuit un loc în afara casei, pentru poticnirea sufletelor îndurerate.

Predestinarea şi preştiinţa lui Dumnezeu (B. Anstey)

1 Petru 1.2

Locuri din Biblie: 1 Petru 1; Efeseni 1; Efeseni 2     Cuvinte cheie: Alegerea/Predestinarea; Predestinare; Predestinarea dublă

Alegerea divină nu era ceva nou pentru acești iudei; ei erau parte din poporul ales al lui Israel. Dumnezeu „alesese” pe Israel pentru a-l aduce într-o relație deosebită de legământ cu El ca „popor ... mai multsfânt” al Său (Deuteronomul 7.6-8). Petru, însă, vorbește aici de un alt fel de alegere. Alegerea lui Israel a fost un lucru colectiv și național, în timp ce această alegere este personală și individuală. Ea nu stă în legătură cu tatăl lor Avraam, așa cum era în cazul lui Israel, ci cu „Dumnezeu, Tatăl”.

Predestinarea – pentru ce? (D. Schürmann)

2 Tesaloniceni 2; 1 Petru 1; Efeseni 1

Locuri din Biblie: 2 Tesaloniceni 2; 1 Petru 1; Efeseni 1     Cuvinte cheie: Predestinare

Tema, pe care vrem s-o studiem în articolul acesta, este foarte importantă pentru inima credinciosului. Probabil noi suntem familiarizaţi din cea mai fragedă tinereţe cu adevărul despre predestinare şi nu mai simţim ce înseamnă ... mai multel de fapt pentru noi. Nu este ceva copleşitor şi aproape de neînţeles că Dumnezeu S-a gândit la mine personal? Căci eu sunt numai o fiinţă mică, neînsemnată din ţărână şi pe lângă aceasta am ajuns în păcat şi vrăjmăşie faţă de Dumnezeu (compară cu Romani 8.5-10). Dumnezeu S-a gândit deja la mine chiar înainte de întemeierea lumii, deci în veşnicia trecută; El a prevăzut pentru mine binecuvântări, cum nu ar putea fi mai mari, şi a planificat pentru mine un loc în apropierea Sa, aşa cum el nu ar putea fi mai înalt şi mai aproape (compară cu Efeseni 1)!