Versete călăuzitoare: Marcu 8.23-25

Marcu 8.23-25: Și, luându-l de mână pe orb, l-a scos afară din sat și, scuipând pe ochii lui, Și-a pus mâinile peste el și l-a întrebat dacă zărește ceva. Și el, privind în sus, a spus: „Zăresc oameni, pentru că îi văd ca niște copaci umblând”. Apoi Și-a pus din nou mâinile pe ochii lui și el a văzut limpede. Și a fost vindecat și vedea totul deslușit.

Citește Marcu 8.21-38.

Introducere

Vacanța și entuziasmul s-au terminat. Acum ne întoarcem la școală și la muncă! Iubim vacanțele, dar nu și viața normală de zi cu zi. Vacanțele sunt ceva deosebit, dar viața de zi cu zi este doar o „corvoadă” necesară. Dar orice om mai în vârstă îți va spune că frecventarea zilnică a școlii grele este cea care formează caracterul și te învață înțelegerea și înțelepciunea.

Există aici o paralelă cu viața creștină. Domnul, în harul Său, ne oferă „experiențe speciale” de-a lungul drumului, dar participarea zilnică la „școala lui Dumnezeu” este cea care ne dezvoltă și ne face să creștem, ca să devenim creștini statornici. Numai cu o prezență reală și fidelă în această școală învățăm căile lui Dumnezeu. O înțelegere clară a căilor Sale nu are loc imediat. Niciun elev nu poate face totul în prima zi de clasa întâi. Nu există o scurtare pentru a ajunge la „serbarea de absolvire” în școala lui Dumnezeu.

Vindecarea treptată

În Marcu 8.22-26 avem o minune unică în felul ei - Domnul vindecă un orb pas cu pas! De ce treptat? Isus ar fi putut cu siguranță să-l vindece printr-un simplu cuvânt, așa cum a făcut și în alte cazuri. Dar în toate minunile Domnului există lecții spirituale, pe care trebuie să le învățăm. Importanța de a fi prezent în școala lui Dumnezeu este una dintre lecțiile acestei minuni.

Noi, ca și orbul, am bâjbâit în întuneric, până când l-am întâlnit pe Isus. El ne-a dat lumina vieții. Am fost scoși „din întuneric la lumina Lui minunată” (1. Petru 2.9). Dar, în multe privințe, suntem încă „creștini mici”. Ochii noștri abia încep să înțeleagă realitatea supremă. Putem „vedea”, dar nu vedem clar. De multe ori trebuie să recunoaștem: „Zăresc oameni, pentru că îi văd ca niște copaci umblând” (Marcu 8.24). Ca și ucenicii, ne lipsește înțelegerea spirituală (Marcu 8.21). Ca și Petru, ne este greu să credem că suferința trebuie să preceadă gloria (Marcu 8.31-33). Înțelegerea vorbirii și acțiunii lui Dumnezeu crește și devine mai clară pe măsură ce Domnul continuă să-Și pună mâinile pe ochii noștri (Marcu 8.25).

În fiecare zi din viața noastră participăm la o lecție în școala lui Dumnezeu. De fapt, 1. Corinteni 13.12 ne spune că ziua „absolvirii școlii” va veni abia atunci când Îl vom vedea pe Domnul față în față. „Pentru că acum vedem neclar, ca prin geam întunecat, dar atunci, față către față; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște după cum și eu am fost cunoscut.” Să încercăm să terminăm fiecare curs cât mai bine până la absolvire.

Curs pentru ucenicie

Unele dintre cursurile școlii lui Dumnezeu sunt schițate pe scurt în această minune. Există o lecție pentru învățarea uceniciei: „A luat pe orb de mână și l-a scos afară” (Marcu 8.23). Am învățat lecția de a-L lăsa pe Domnul să ne ia de mână și să ne conducă? Sau încă încercăm să facem totul conform gândurilor noastre? Există într-adevăr o diferență între a face „ce vrem noi”, fără aprobarea Domnului, și a-L urma pe Domnul pe deplin!

Există un motiv pentru a ieși din cetate: „L-a scos afară din sat” (Marcu 8.23). În multe privințe, cetatea Betsaida este comparabilă cu lumea de astăzi. În Matei 11.20-24 vedem că Betsaida a refuzat să se pocăiască și să recunoască domnia Domnului. Iar lumea de astăzi nu încetează să respingă cerințele Domnului. Și astfel, Domnul ne cheamă să-L urmăm „afară din sat”. „Satul” este locul unde locuiesc cei mai mulți oameni, iar viața „în sat” este mai egocentrică și mai luxoasă. Hristos ne cheamă să Îl urmăm „afară din sat” și să ne îndepărtăm de toți ceilalți (Matei 7.13,14) pentru o viață care ne cere totul (Marcu 8.34). În Evrei 13.13 suntem îndemnați să „ieșim la El, afară din tabără, purtând ocara Lui”. Poți experimenta ce înseamnă să porți ocara Lui „în afara satului”, spunând tuturor că ești un urmaș al Domnului Isus: la școală, în căminul studențesc, la serviciu sau în cartierul tău.

Curs de bază de modestie

În școala lui Dumnezeu există întotdeauna un curs de bază de modestie. „I-a scuipat în ochi” (Marcu 8.23). De ce scuipat? Nu e un mod cam nepoliticos de a face așa ceva? Într-adevăr, scuipatul unui rabin era ceva foarte apreciat de iudei în timpul lui Isus, dar ce putem învăța din această minune? Cum mă văd pe mine însumi în raport cu un Dumnezeu sfânt și drept? Oare cred că sunt mult prea bun pentru „scuipatul” lui Dumnezeu? Numai atunci când ne dăm seama că nu suntem decât niște păcătoși „orbi” poate veni vindecarea lui Dumnezeu. Iar aceasta vine doar atunci când ne dăm seama din ce în ce mai mult că suntem doar păcătoși salvați de harul lui Dumnezeu, care ne luminează vederea spirituală.

Curs de privit în sus

În cele din urmă, găsim aici lecția privirii în sus: „Și el, privind în sus, a zis ...” (Marcu 8.24). În ce direcție căutăm ajutor, înțelepciune și înțelegere în viața noastră? Atât de des apelăm la un ghid, la un profesor sau la cărți de auto-ajutorare scrise de „experți” umani, atunci când vrem să găsim răspunsurile la întrebările și problemele noastre. Așa că nu trebuie să fim surprinși când înțelegerea noastră asupra problemelor importante din viață este încețoșată și nu reușim să ne punem ordine în viață!

Deși Dumnezeu poate folosi opiniile oamenilor, noi trebuie să privim întotdeauna spre Domnul. El are realmente răspunsuri și soluții pentru orice. El este sursa întregii puteri și înțelepciuni. Uneori, Domnul ne obligă și pe noi să privim în sus: „El ... l-a făcut să privească în sus” (Marcu 8.25).[1] Dumnezeu poate îngădui ca o criză, o boală sau o tragedie să ne doboare, astfel încât să fim nevoiți să ne ridicăm privirea spre El!

În școala lui Dumnezeu suntem mereu învățați cu dragoste și răbdare. Domnul a rămas cu orbul și Și-a ținut mâinile Sale iubitoare asupra lui, până când vederea lui a fost clară și completă. Școala lui Dumnezeu este încă deschisă și funcționează cu aceleași principii și astăzi.

Tradus de la: In der Schule Gottes

Titlu original: „The School of God“
Sursa: www.growingchristians.org

Traducere: Ion Simionescu