Scripture: John 20

Ioan 20.1-20

Scriptures: Ioan 20.1-20     Keywords: Învierea lui Isus

Doresc cu plăcere cu ajutorul Domnului să studiez împreună cu voi în aceste prelegeri ceea ce eu doresc să numesc cu plăcere „mărturia finală”. Este vorba de felul cum noi suntem pregătiţi pentru venirea Domnului. ... moreBiserica ca „sfeşnic” a eşuat complet. Vedem în adunarea din Efes că ea „a părăsit dragostea dintâi” şi o ameninţa luarea sfeşnicului din locul lui. Sfeşnic înseamnă că pe pământul acesta se răspândeşte lumină din Biserică. Când apoi în Tiatira lucrurile devin şi mai grave, nu mai este vorba de sfeşnic, ci se spune: „Îi voi da luceafărul de dimineaţă” (Apocalipsa 2.28). Noi ar trebui să fim caracterizaţi numai prin aceea, că avem privirea îndreptată spre venirea Domnului. Luceafărul de dimineaţă anunţă venirea zilei. Oricine este familiarizat cu observarea luceafărului de dimineaţă ştie că în curând va veni ziua, dacă răsare luceafărul de dimineaţă. Însă nu este ziua însăşi, ci numai venirea zilei. De aceea Petru spune: „… şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre” (2 Petru 1.19).

Scriptures: Matei 24; Marcu 16; Luca 24; Ioan 20     Keywords: Învierea lui Isus

Învierea Domnului Isus este unul din fundamentele tari ale credinţei creştine. Numai credinţa într-un Domn mort şi înviat deschide omului calea spre mântuire şi glorie veşnică. Învierea în sine a Domnului ... moreIsus nu o găsim descrisă în Cuvântul lui Dumnezeu – cum ar putea fi posibil aceasta -, însă faptele şi împrejurările însoţitoare sunt desigur făcute cunoscut.

Ucenicii înapoia uşilor încuiate

Scriptures: Ioan 20.19-20; Matei 18.20; Isaia 43.2; 57.15; Apocalipsa 3.20;     Keywords: Slava lui Hristos

Ce s-a întâmplat de fapt în prima duminică, pe care noi o numim şi „Ziua Domnului” (Apocalipsa 1.10), când Domnul Isus a înviat şi a venit în mijlocul ucenicilor adunaţi laolaltă? ... moreÎncepând din această zi se strâng şi astăzi pretutindeni creştini spre Numele Domnului, în forma pe care El a spus-o în Matei 18.20. Ce a însemnat atunci, că Domnul Isus a venit în mijlocul ucenicilor? Şi ce putem noi deduce astăzi din aceasta pentru strângerea laolaltă?

Serie de articole

Article: 3     Scriptures: Ioan 20.11-18     Keywords: Maria: din Magdala; Învierea lui Isus

Ioan 20.11-18

Scriptures: Ioan 20.11-18     Keywords: Mântuire; Învierea lui Isus; Maria: din Magdala

„Pe cine cauţi tu?” O astfel de întrebare ar putea să-ţi pară ciudată, după ce L-ai găsit pe Hristos ca izvor al tuturor binecuvântărilor. Dar fi puţin atent. Conform cu mărturisirea ta, Domnul este totul pentru ... moretine. Te lauzi că posezi în El toată plinătatea şi ai găsit în El liniştea conştiinţei tale, bucurie pentru inimă şi mângâiere şi ajutor în fiecare zi; şi totuşi ai început probabil să cauţi ceva în afara Lui. Căci de unde vine atunci uscăciunea şi răceala inimii tale, de unde vin unele probleme, în care te-ai încurcat?

Ioan 20.11-18

Scriptures: Ioan 20.11-18     Keywords: Devotamentul; Slujba pentru Domnul; Învierea lui Isus; Maria: din Magdala

Desigur locul mormântului nu era locul pentru Mântuitorul înviat, dar era locul pentru Păstorul cel bun, deoarece acolo o oiţă, foarte întristată, Îl căuta. Cum ar fi putut inima Lui plină de compasiune să ... morerămână departe, în timp ce un suflet zdrobit de durere şi suferinţă Îl căuta cu lacrimi ca să-şi reverse înaintea Lui inima lipsită de mângâiere? Dragostea Lui este de nepătruns, ea este mai tare decât moartea. Sentimentele alor Săi faţă de El se schimbă foarte des, dar dragostea Lui faţă de ei rămâne veşnic aceeaşi. Ce cunoaştere aducătoare de mângâiere pentru inimile noastre nestatornice!

În calmul Lui

Scriptures: Luca 9.51; Marcu 9.15; Ioan 20; Matei 21

Domnul Isus în timpul vieţii Sale pe pământ a arătat un calm în înălţimile şi adâncimile prin care a trecut, care este unic în felul lui şi pe care noi putem numai să-l admirăm. El ştia, ca să folosim o ... moreexpresie a apostolului, „să fie smerit şi să aibă din belşug”. El a ştiut foarte bine să folosească momentele în care lucrurile decurgeau normal, dacă avem voie să ne exprimăm aşa, precum şi să valorifice timpurile de constrângere. El a întâmpinat mereu ambele situaţii în timpul vieţii Sale pe pământ.

Cum El nu S-a lăsat orbit prin amabilitate

Scriptures: Luca 11; Luca 7; Matei 16; Ioan 20

Domnul Isus nu a judecat alte persoane menajându-Se pe Sine, aşa cum cu regret facem noi. Noi suntem prin natura noastră înclinaţi să apreciem pe cineva după felul cum ne întâmpină, judecând caracterul şi munca ... morelui corespunzător intereselor noastre. Însă Domnul nu a acţionat în felul acesta. Dumnezeu este un Dumnezeu al cunoaşterii; El cântăreşte corect toate acţiunile, căci El le evaluează pe toate în chip desăvârşit şi le înţelege în importanţa lor morală. Şi Isus Hristos, modelul Dumnezeului oricărei cunoaşteri, a acţionat la fel în timpul slujirii Sale aici pe pământ.

Ioan 13.21-25; 19.25-27; 20.1-4; 21.1-7,15-22

Scriptures: Ioan 13; Ioan 19; Ioan 20; Ioan 21     Keywords: Dragostea faţă de Dumnezeu/Domnul

Când Petru vorbeşte credincioşilor despre Domnul, el poate spune: „pe care, fără să-L fi văzut, Îl iubiţi” [1 Petru 1.8]. În prezenţa fariseului îngâmfat Domnul a putut spune despre femeia care I-a ... moresărutat picioarele, „ea a iubit mult” [Luca 7.47]. În felul acesta Scriptura recunoaşte această dragoste, şi Domnul Se bucură de ea. În afară de aceasta, dragostea pentru Domnul are multe făgăduinţe, şi nu în cele din urmă savurarea deosebită a Domnului şi a Tatălui (Ioan 14.21-24).

Trebuie noi ca creştini să ţinem ziua de sabat?

Scriptures: Geneza 2.3; Exodul 20.8; Ioan 20.19,26; Faptele apostolilor 20.7     Keywords: Adventişti; Duminica; Sabat; Legea de pe Sinai

Mereu se pune întrebarea cu privire la porunca referitoare la ziua de sabat în legătură cu „ziua Domnului”. Unii consideră că ziua de sabat a fost înlocuită de „ziua Domnului” (duminica). Alţii ... moreconsideră că în orice caz noi trebuie să ţinem şi astăzi ziua de sabat, căci ea este o parte componentă a celor zece porunci. Alţii resping porunca referitoare la ziua de sabat şi degenerează „ziua Domnului” făcând din ea o zi normală de lucru. Ce spune Biblia referitor la această temă?

Scriptures: John 20     Keywords: Cares

Scriptures: John 20     Keywords: Service/Ministry; Ministry to the Lord

Ce este viaţa de înviere?

Scriptures: Ioan 20.22     Keywords: Duhul Sfânt: natura; Învierea lui Isus; Viaţa veşnică

„Şi, spunând aceasta, a suflat asupra lor şi le-a spus: «Primiţi Duh Sfânt!»” (Ioan 20.22). Mulţi au gândit, că ucenicii ar fi primit acolo pe Duhul Sfânt. Nu, înainte de Faptele apostolilor ... more2 Duhul Sfânt nu era încă pe pământ în Persoană. Domnul Isus a insuflat atunci în ucenici viaţa Sa în înviere şi prin aceasta i-a aşezat de partea cealaltă a morţii şi a întregii puteri a morţii. El le dă propria Sa viaţă, viaţa în înviere, şi spune: „Primiţi Duh Sfânt!” De ce El o numeşte „Duh Sfânt”, dacă nu era Persoana însăşi? În viaţa nouă, în viaţa de înviere a Domnului, pe care o posedă creştinul adevărat, Duhul Sfânt este puterea care lucrează totul, aşa că această viaţă este caracterizată prin Duhul lui Dumnezeu. Drept urmare aici este valabil cuvântul Domnului: „Ce este născut din Duhul este duh” (Ioan 3.6).

Ioan 20.17-23

Scriptures: Ioan 20.17-23     Keywords: Duhul Sfânt: natura

Probabil că nu există nici un loc din Scriptură care să nu fi fost deja scos din context; dar nu este nici un loc din Scriptură care să fi fost incorect interpretat mai mult ca textul pe care l-am citit. Este imposibil să se înţeleagă ... moresensul deplin al comunicărilor foarte deosebite ale Domnului şi felul Său de a proceda cu Maria şi să se priceapă cuvintele Sale şi faptele Sale din seara aceea dacă nu se ţine seama de faptul că toate acestea sunt în strânsă legătură cu învierea Sa dintre morţi, şi anume ca Fiu al lui Dumnezeu. Epistola către Romani 1.4 spune că El a fost dovedit ca Fiu al lui Dumnezeu prin învierea morţilor. Exact acest punct de vedere este scos în evidenţă în mod deosebit de Duhul Sfânt aici în evanghelia după Ioan 20. Nu este vorba că El înviază pe alţii, ci că El Însuşi înviază. Totala simplitate în fenomenele însoţitoare exterioare ale învierii, veşmintele bine orânduite puse alături, »ştergarul care fusese pus pe capul lui Isus nu era cu fâşiile de pânză, ci împăturit şi pus într-un alt loc singur«, - toate acestea erau pentru ochiul nepărtinitor indicii clare că totul, oricât ar fi fost de minunat, trebuie să se fi desfăşurat fără grabă şi în linişte, ca şi cum cineva după o noapte odihnitoare s-ar fi ridicat din pat. Şi aşa a fost, era Fiul lui Dumnezeu, Cel care a înfăptuit lucrarea harului, pe care I-a încredinţat-o Tatăl s-o facă. El nu numai a fost înviat prin puterea lui Dumnezeu. Aceasta la locul ei este adevărat şi în alte locuri din Scriptură este accentuat acest fapt. Dumnezeu L-a înviat dintre morţi; Pavel ca şi Petru insistă asupra acestui fapt. ...