Versete călăuzitoare: Evrei 9.1-5
Evrei 9.1-5: Deci şi cel dintâi avea, în adevăr, rânduieli pentru slujire şi pentru Sfântul Locaş din lume. Pentru că a fost ridicat un cort, cel dintâi, care se numeşte Sfânta, în care erau şi sfeşnicul şi masa şi punerea înainte a pâinilor; iar după perdeaua a doua, un cort care se numeşte Sfânta sfintelor, având o tămâietoare de aur şi chivotul legământului acoperit peste tot cu aur; în el erau vasul de aur având mana, şi toiagul lui Aaron, care înmugurise, şi tablele legământului; şi deasupra lui, heruvimii gloriei, umbrind scaunul îndurării, despre care nu este acum de vorbit în detaliu.
În Evrei 9.1-5 este descrisă foarte pe scurt construcţia cortului din pustie şi uneltele lui.
Cuvântul grecesc thymiaterion din versetul 4 pune pe traducătorul Bibliei înaintea greutăţilor. El poate fi tradus atât prin „vas de afumare” (= „tigaie” în Leviticul 16.12; potrivit Talmudului babilonian această tigaie era din aur) cât şi „altar al tămâierii” (Exodul 30.1). Cum trebuie tradus aici?
Având în vedere faptul că în versetele amintite avem înaintea noastră o descriere a cortului din pustie şi a uneltelor lui, ar fi de neînţeles pentru ce tocmai altarul tămâierii să nu fie numit. Pe baza acestui gând este uşor de priceput că în Evrei 9.4 cuvântul thymiaterion ar trebui tradus prin „altar al tămâierii”.
Dar apare o problemă nouă: în textul nostru se spune că Locul Preasfânt avea un altar al tămâierii din aur. Însă în Locul Preasfânt, conform descrierii cortului din pustie din cartea Exodul, se afla numai chivotul legământului. Altarul tămâierii se afla în Locul sfânt, în faţa perdelei (Exodul 30.6). El nu putea fi în Locul Preasfânt, deoarece zilnic trebuia arsă tămâie pe el (Exodul 30.7,8). Însă intrarea în Locul Preasfânt (Sfânta sfintelor) era limitată la o singură zi pe an (Evrei 9.6,7).
Vedem că cititorul Bibliei poate fi confruntat uneori cu întrebări grele. Însă în astfel de situaţii noi nu ar trebui să permitem îndoieli cu privire la Cuvântul lui Dumnezeu, ci mai degrabă să recunoaştem cunoştinţele noastre limitate. Sfânta Scriptură este inepuizabilă, şi Dumnezeu cunoaşte răspunsul corect la toate întrebările! Aceasta ne poate linişti.
Greutăţile în Biblie se rezolvă în cele mai diferite feluri. Deseori are loc prin citire exactă. Aşa este şi aici: în Evrei 9.3 nu citim că altarul tămâierii stătea sau era în Locul Preasfânt (Evrei 9.2,4). Se spune numai că Sfânta Sfintelor avea un altar al tămâierii. Cu alte cuvinte: altarul tămâierii aparţinea, în ceea ce priveşte însemnătatea lui, în Sfânta sfintelor. Aceasta este în concordanţă cu 1 Împăraţi 6.22, unde se relatează despre altarul tămâierii din Templul lui Solomon: „Şi a acoperit cu aur toată casa, până când a fost terminată toată casa; şi a acoperit cu aur tot altarul care ţinea de partea din spate (= Sfânta sfintelor).” Acest altar al tămâierii stătea în Locul sfânt, dar în ceea ce priveşte însemnătatea lui aparţinea Sfintei sfintelor.
Din motive practice altarul tămâierii în contrast cu chivotul legământului, care de asemenea aparţinea de Sfânta sfintelor, nu putea sta acolo. Perdeaua despărţitoare între Dumnezeu şi om nu permitea aceasta. Prin aceasta situaţia în casa lui Dumnezeu în timpul Vechiului legământ nu era normală. Locul de staţionare al altarului de aur pentru tămâiere nu putea fi acolo unde el aparţinea conform semnificaţiei lui. Da, starea de despărţire între Dumnezeu şi om nu este o stare normală. Fiecare ar trebui să fie conştient de aceasta, care încă nu are pace cu Dumnezeu şi cu toate acestea trăieşte, ca şi cum totul ar fi în ordine!
Din fericire a venit Domnul Isus şi prin lucrarea de răscumpărare de la cruce a înlăturat această despărţire pentru toţi câţi vor să se pocăiască. El a deschis drumul „prin perdea” (Evrei 10.19-22). Conform cu Matei 27.51 perdeaua din Templul din Ierusalim s-a rupt în două de sus până jos (aceasta era mâna lui Dumnezeu!) în momentul morţii Sale. Prin aceasta situaţia s-a normalizat. Începând de atunci altarul tămâierii nu mai era despărţit de locul care i se cuvenea. Hristos a rezolvat situaţia în toate privinţele. De aceea timpul venirii Sale este numit în Evrei 9.10 „timp de îndreptare”.
Te bucuri tu de o relaţie normală cu Dumnezeul cel viu?
Tradus de la: Wo stand der Räucheraltar in Hebräer 9,1-5 wirklich?
Titlul original: „Der goldene Räucheraltar im Hebräerbrief“
din Halte fest, 1992, pag. 18
cu permisiunea cordială a editurii Beröa-Verlag, Zürich.
Traducere: Ion Simionescu