Dumnezeu în timpuri de criză
1 Împăraţi 17

Ron Reid

© SoundWords, Online începând de la: 23.03.2020, Actualizat: 23.03.2020

Versete călăuzitoare: 1. Împăraţi 17

Gânduri introductive

În timp ce coronavirus imobilizează practic lumea, mulţi creştini credincioşi se încurajează reciproc conştienţi fiind că Dumnezeu vrea să ne treacă prin aceste timpuri înfricoşătoare şi nesigure. Dar dacă citim relatările biblice despre plăgi, catastrofe şi alte crize, constatăm că în mod obişnuit ele sunt legate cu un fel de pedeapsă sau judecată a lui Dumnezeu. Este aceasta ceea ce tocmai are loc acum în lumea noastră? Probabil. Şi dacă da, pentru ce sunt atinşi creştinii credincioşi de boli şi greutăţi economice? Să privim cum această situaţie ar putea să se răsfrângă asupra noastră pe un nivel personal, în timp ce studiem o situaţie asemănătoare din viaţa lui Ilie.

Ilie şi seceta

Când împăratul rău Ahab a îndepărtat pe Israel de Domnul, a venit Ilie cu un mesaj înfricoşător de la Dumnezeu, ca să le trezească atenţia: ei vor avea parte de o secetă pustiitoare, care va dura mai mulţi ani. Asemenea actualei pandemii coronavirus, primejdia a paralizat societatea şi situaţia era deosebit de gravă.

Ce a făcut Ilie în aceşti ani de criză? Este interesant că Domnul i-a cerut să înceapă cu un timp de izolare personală! Dumnezeu i-a poruncit lui Ilie să stea singur la pârâul Cherit (1. Împăraţi 17.3 „„Pleacă de aici şi îndreaptă-te spre răsărit şi ascunde-te lângă pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului.“). Nu ştim dacă în acest timp de singurătate Ilie era frustrat, gândind că în slujba lui „normală” ar fi mult mai folositor – sau dacă el a folosit „timpul de singurătate” ca să adâncească relaţia lui cu Domnul. Ştim că el s-a încrezut în Dumnezeu şi a urmat indicaţiile Lui. Ilie a fost hrănit în chip minunat şi el a băut din pârâu, o rezervă naturală de apă.

Părea că totul decurge bine pentru Ilie, dar pârâul a secat curând, deoarece nu a plouat (1. Împăraţi 17.7 „Şi a fost aşa: după câteva zile, pârâul a secat, pentru că nu era ploaie în ţară.“). Domnul a oprit ploaia, atunci când El S-a preocupat cu păcatele lui Israel, dar primejdia l-a lovit şi pe Ilie. De ce trebuia Domnul să permită ca aceasta să i se întâmple slujitorului Lui credincios?

De ce Dumnezeu lasă să sece „pâraiele”?

Când Dumnezeu se ocupă cu alţi oameni, uneori şi viaţa noastră personală este lovită. Dumnezeu permite probabil timpuri grele şi boli, ca să trezească atenţia acelora care s-au abătut de la El, dar creştinii credincioşi pot avea parte împreună cu ei de suferinţe. Exact aşa cum aprovizionarea cu apă a lui Ilie a secat, şi mijloacele noastre naturale de aprovizionare – „pâraiele” noastre – pot seca. Locurile noastre de muncă, sănătatea noastră, bucuria noastră, activităţile noastre în aer liber, toate sunt „pâraie”, care tocmai acum sunt lovite de corona-pandemie. De ce permite Dumnezeu să ni se întâmple aşa ceva? Aici sunt unele motive:

1. Credinţa noastră creşte

Fie că tu crezi sau nu, pâraiele secate pot fi un răspuns la rugăciuni. Un răspuns la rugăciune?! Da!

Iacov 5.17 „Ilie era un om cu aceeaşi fire ca noi şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă şi n-a plouat pe pământ trei ani şi şase luni;“ ne spune, că Ilie „s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă”, ca prin aceasta naţiunea Israel să se întoarcă la Domnul. Şi Dumnezeu a împlinit rugăciunea lui Ilie. Dar când ploaia a încetat, pentru Ilie a secat o sursă de ajutor importantă. În mod asemănător cei mai mulţi dintre noi s-au rugat deseori, ca ochii necredincioşilor să se deschidă, pentru ca ei să vadă pe Dumnezeu. Probabil că pandemia actuală este un răspuns la aceste rugăciuni – dar totodată şi noi suntem puşi la probă.

Timpurile grele pot părea a fi ca un punct de maximă adâncime în viaţă, dar Dumnezeu va folosi aceste timpuri ca să mărească încrederea noastră în El. Încercările întăresc credinţa noastră. Iacov exprimă aceasta în felul următor: „Socotiţi ca o mare bucurie, fraţii mei, când treceţi prin felurite încercări, ştiind că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare” (Iacov 1.2,3).

2. Noi suntem pregătiţi pentru căi noi în slujire

Dumnezeu foloseşte probabil pâraiele secate ca să ne pregătească pentru o schimbare, pentru o umblare. Ilie a trebuit să se mute, ca să găsească apă. Planul lui Dumnezeu pentru Ilie era o mutare, o schimbare a domiciliului: el a fost mutat în cetatea păgână Sarepta. Acest loc nou era o provocare mare. Ilie a locuit în casa modestă a unei văduve păgâne, sărace. După câte ştim în apropiere nu erau alţi credincioşi cu care el putea să aibă părtăşie. El a rămas acolo „multe zile” (1. Împăraţi 18.1).

Desigur această „schimbarea a adresei” nu era ceva pe care Ilie însuşi ar fi căutat-o. Însă Dumnezeu a folosit un pârâu secat ca să-l determine pe Ilie pentru un nou domeniu de slujire, şi prezenţa lui Ilie a slujit văduvei şi familiei ei (1. Împăraţi 17.14-24).

Dumnezeu poate face acelaşi lucru cu viaţa noastră. Chiar dacă avem sentimentul că noi „ducem o viaţă creştină sinceră”, s-ar putea ca Dumnezeu să Se aştepte la mai mult de la noi – sau de la Adunarea (Biserica) noastră. Se poate spune cu siguranţă că cei mai mulţi dintre noi nu năzuiesc după schimbări, dar probabil situaţia coronavirus ne deschide ochii să vedem ocazii noi de contribuţii personale în părtăşia noastră. Sau poate o pauză în activităţile noastre normale în adunarea noastră dă celor care poartă răspunderea în Adunare un cu totul alt unghi de vedere al felului în care ei pot sluji cel mai bine în adunarea din care fac parte. Deja astăzi multe biserici din lumea întreagă sunt „constrânse” să intensifice serviciile lor online. Această schimbare va conduce în cele din urmă la o prezenţă „cyber-bisericească” mult mai mare în societatea noastră cârmuită WiFi.

Dacă Domnul permite ca anumite lucrări, activităţi sau relaţii din viaţa noastră să sece, ne putem încrede că toate acestea sunt părţi ale planului Său.

3. Crizele ne aduc în legătură cu suferinţele

Probabil că Dumnezeu permite pâraie secate în viaţa noastră ca să ne lege cu suferinţele altora. Poporul Israel a fost învins prin seceta de durată. De ce ar fi trebuit Ilie să scape total de această criză naţională? Cu toate că el nu a avut nici o vină personală, Dumnezeu l-a făcut să aibă parte de o parte a suferinţei.

În acelaşi fel Dumnezeu permite probabil ca noi să avem parte de aceleaşi strâmtorări ca şi ceilalţi, pentru ca noi să putem simţi împreună cu oamenii suferinzi ai lumii acesteia. Noi vom fi mai degrabă motivaţi să încercăm să-i întâmpinăm cu înţelegere, cu purtare de grijă şi cu dragostea lui Hristos.

4. Noi învăţăm încrederea

Chiar şi atunci când Ilie a fost confruntat cu o secetă şi era izolat de alimentarea cu apă, noi nu citim că el era neliniştit, îngrijorat sau înfricoşat. El s-a dus acolo unde Domnul l-a călăuzit. Dumnezeu cunoaşte toate nevoile noastre şi toate limitele noastre. Pe drumul nostru prin pandemia aceasta actuală, printr-o situaţie economică grea şi prin tot ce ar mai putea veni, noi vrem să ne încredem în Dumnezeu şi să fim deschişi pentru schimbările pe care El le pregăteşte probabil pentru noi.

„Multe sunt necazurile celui drept, dar Domnul îl scapă din toate” (Psalmul 34.19).


Tradus de la: Gott inmitten der Krise

Titlul original: „God amidst the crisis“
Sursa: www.growingchristians.org

Traducere: Ion Simionescu

Mai multe articole despre locul din Biblie 1. Împăraţi 17 (1)


Nota redacţiei:

Redacţia SoundWords este răspunzătoare pentru publicarea articolului de mai sus. Aceasta nu înseamnă că neapărat ea este de acord cu toate celelalte gânduri ale autorului publicate (desigur cu excepţia articolelor publicate de redacţie) şi doreşte să atragă atenţia, să se ţină seama de toate gândurile şi practicile autorului, pe care el le face cunoscut în alte locuri. „Cercetaţi toate lucrurile, şi păstraţi ce este bun” (1 Tesaloniceni 5.21).

Bibeltexte im Artikel anzeigen